Tun parlamentar: Asigurarea obligatorie a casei nu mai e obligatorie decât pentru unii

Parlamentul vrea să modifice din nou legea pentru asigurarea obigatorie a locuinţelor. Singura modificare: doar cine îşi face o asigurare facultativă la una dintre firmele de asigurare membre ale Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) este scutit de obligaţia de a încheia o asigurare obligatorie de 10 sau 20 de euro pe an. Cine vrea o poliţă la alt asigurător, trebuie să încheie, suplimentar, şi asigurarea obligatorie.

Cum s-a schimbat legea de-a lungul anilor

Lansată ca o lege de protecţie socială, Legea nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor a mai suferit modificări de-a lungul timpului.

Iniţial, legea prevedea ca fiecare proprietar din România să îşi asigure locuinţa cu o poliţă obligatorie de la Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID-înfiinţat în 2009), în schimbul unei poliţe anuale de 10 sau 20 de euro, în funcţie de tipul construcţiei, care despăgubea până la 10.000, respectiv 20.000 de euro. Poliţa acoperea trei riscuri de dezastre naturale: de inundaţii, cutremur şi alunecări de teren.

Caracterul social al asigurării constă în faptul că PAID era obligată să asigure toate locuinţele din România, inclusiv cele neasigurabile în mod normal, cum ar fi cele din luncile inundabile, din zone cu risc ridicate de alunecare a terenului, iar proprietarii care nu îşi vedeau locuinţa supusă la niciunul dintre aceste riscuri erau obligaţi să plătească oricum.

Apoi, în decembrie 2010, legea a fost modificată prin legea 248, prin care asigurarea obligatorie nu mai era obligatorie, dacă proprietarul încheia o poliţă de asigurare facultativă care să acopere şi cele trei mari riscuri. De asemenea, au fost declarate ca neasigurabile clădirile cu bulină roşie (clasa I de risc seismic).

De aici au început mai multe probleme pentru PAID, dar nu şi pentru acţionarii săi. Aceştia au început să vândă poliţe care acoperă mai multe riscuri, inclusiv cele trei din poliţa PAD, sub titlul de asigurare obligatorie şi au făcut bani buni din asta.

Primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de locuinţe au crescut în 2011 la 674 de milioane de lei, de la 416 milioane de lei în 2010, iar numărul de contracte a crescut de la 1,7 milioane la 4,4 milioane (sunt 8,5 milioane de locuinţe în România). Doar 3% din aceste prime brute subscrise erau pentru asigurările obligatorii.

Situaţia s-a degradat suplimentar faţă de 2011. Numărul de poliţe PAD în vigoare a scăzut de la aproximativ 820 de mii în septembrie 2011, la 205 mii la începutul lunii septembrie 2012.

Din nou, la 1 septembrie 2012, situaţia se schimbă după ce CSA a emis un ordin prin care a obligat din nou proprietarii să se asigure cu două poliţe de asigurare: una obligatorie, de la PAID, şi una facultativă, dacă e cazul, de la asigurătorul pe care îl alege clientul.

Impactul pentru PAID a fost imediat, numărul de poliţe încheiate a crescut cu 100 de mii până la sfârşitul lunii, în ciuda unei noi întorsături de situaţie.

Pe 19 septembrie, Curtea de Apel Bucureşti a decis să suspende ordinul CSA, la cererea companiei Astra Asigurări, membru al PAID, de altfel.

Parlamentul face discriminări în piaţă

Pe 25 septembrie 2012, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare de la Camera Deputaţilor, face un nou raport suplimentar la proiectul de lege 579/2010 (iniţiat de deputatul Mihai Tudose, PSD), după ce a mai făcut unul la sfârşitul anului 2011. Toate amendamentele anterioare la legea 260/2008, republicată, se elimină, şi se introduce unul singur, dar de substanţă:

– Alineatul (9) al articolului 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Nu intră sub incidenţa prezentei legi persoanele fizice şi juridice care încheie o asigurare facultativă a locuinţelor care să acopere toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie, în condiţiile în care aceste poliţe facultative sunt emise de asigurătorii membrii PAID”.

Proiectul de lege este pe ordinea de zi a şedinţelor din plenul Camerei Deputaţilor de săptămâna viitoare cu propunerea de adoptare.

Prin noua prevedere, cele 13 companii membre PAID vor putea să încheie în continuare, în nume propriu, poliţe de asigurare facultative care să includă şi cele trei riscuri, în timp ce restul de 27 de companii din piaţă vor trebui să se bată pentru clienţii care încheie separat poliţa obligatorie.

Clientul trebuie să meargă astfel la unul dintre asigurătorii din PAID, să încheie o poliţă obligatorie, iar apoi, dacă nu vrea să facă o asigurare facultativă cu unul dintre cei 13 asigurători din PAID, să meargă cu poliţa PAID la alt asigurător.

Cele 13 companii membre PAID sunt ABC Asigurări, Astra Asigurări, Carpatica Asigurări, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins România, Generali România, Grawe România, Groupama România, Platinum Asigurări si Uniqa Asigurări.

În PAID nu sunt însă companii de asigurare mari, ca Omniasig (liderul pieţei), Allianz-Ţiriac (locul trei) sau Asirom (locul 5).

Cei de la PAID anunţau pe 7 septembrie că vor să implementeze „un sistem care să permită acoperirea riscurilor obligatorii și a celor suplimentare pe o singură poliță de asigurare”.

Doar că legea ce stă să fie aprobată de Camera Deputaţilor va face ca acţionarii PAID să încaseze direct primele de asigurare, fără să fie nevoiţi să vireze nimic la PAID. Astfel că tot ce va ajunge la PAID sunt doar banii plătiţi de cei care vor doar o asigurare obligatorie sau de cei care vor să facă o asigurare facultativă la alt asigurător decât cei din PAID şi vor fi obligaţi de lege să încheie şi una obligatorie.