Aşii din mâneca FrieslandCampina. Cum vor proprietarii Napolact să redevină profitabili având la cârmă un român
După mai bine de cinci ani de pierderi în România şi aproximativ trei ani de restructurări ale business-ului, olandezii de la FrislandCampina, producătorii brandurilor Napolact, OkE, Milli şi Campina speră anul acesta că vor marca profit. Au la cârmă un nou CEO, primul român din cadrul corporaţiei, un business din care au eliminat activele neperformante şi două categorii de produse pe care le exploatează la maximum şi în care investesc pentru că înregistrează cele mai mari creşteri ale vânzărilor: lactatele sub brandul Napolact, care generează deja 60% din vânzările companiei şi produsele din categoria ecologic. „Anul acesta am început bine. Există o creştere generală a pieţei generată de o creştere a consumului. (…) În 2015 nu am avut modificări semnificative ale rulajelor faţă de 2014. Vedem însă la nivelul brandului Napolact o creştere de peste 10%, mult peste creşterea pieţei, care a fost de 5-6%. Vom continua efiecientizarea business-ului, ceea ce înseamnă că ne uităm mai mult la calitatea creşterii şi nu neapărat la cantitate”, a declarat Cornel Cărămizaru, CEO Frisland Campina.
Au crescut piaţa produselor bio
Potrivit acestuia, un alt factor de creştere pentru FrislandCampina anul trecut a fost categoria bio, procesatorul reuşind să controleze în jur de 50% din acest segment mic din punct de vedere valoric, dar cu un puternic trend ascendent. „Suntem primul procesator care a intrat pe această piaţă cu un portofoliu larg de produse, iar piaţa s-a dublat într-un an datorită nouă. A ajuns la 2% din total, ceea ce înseamnă că nu este o componentă mare, dar este o piaţă în creştere. Ar putea ajunge la 5-6% din piaţa totală a lactatelor în următorii 2-3 ani „, a declarat Cornel Cărămizaru, CEO Frisland Campina.
Conform ultimelor informaţii disponibile, piaţa fiscalizată a laptelui se ridică la aproximativ 800 de milioane de euro, valoare care nu include piata nefiscalizată.
În ceea ce priveşte profitabilitatea companiei la nivelul anului trecut, noul CEO susţine că „nu sunt într-o poziţie favorabilă, dar au scăzut faţă de 2014”, iar despre acest an susţine că „îşi doreşte profit”. „Am ales să facem ce am făcut începând cu acum doi ani pentru a obţine o creştere sustenabilă. În 2016 ne dorim o creştere a cifrei de afcaeri cu o cifră (până în 10%) care să vină însă din îmbunărăţirea performaneţelor generale ale business-ului”.
Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, FrislandCampina România SA a raportat în 2014 o cifră de afaceri netă de peste 400 milioane de lei şi pierderi nete de 43,6 milioane de lei.
Investiţii de 2,5 milioane de euro
Pentru anul acesta, procesatorul care controlează 10% din piaţa lactatelor din România şi-a bugetat investiţii în valoare de 2,5 milioane de euro, bani care vor fi investiţi cu precădere în tehnologie. De asemenea, compania are în plan să extindă portofoliu de produse bio, atât prin extensii ale gamelor deja existente cât şi prin lansarea de noi categorii de produse ecologice. Totodată, va finanţa diverse programe prin care vrea să educe şi să crească capacitatea micilor fermieri din Ardeal cu care lucrează. „Vom investi în jur de 100.000 de euro pe an într-un mic de măsuri ce îi vizează pe fermierii cu care colaborăm sau urmează să colaborăm”, a mai declarat Cărămizaru.
În momentul de faţă, FrislandCampina colaborează cu aproximativ 500 de fermieri din zona Ardealului, din care 15 le livrează lapte ecologic. Fermierii care lucrează cu Napolact au cel puţin 25 de vaci.
Continuă programul de eficientizare a business-ului
Noul CEO spune că va continua şi procesul de eficientizare a business-ului demarat în urmă cu doi ani şi care a dus, printre altele, la închiderea fabricii de la Carei şi unele concedieri. Acesta susţine că acesta ar trebui să fie o practică a companiei, pentru a se putea astfel pregăti pentru eventuale crize financiare ca cea din 2008. „Eficientizarea trebuie făcută permanent. Este o nouă realitate la care trebuie să ne ajustăm. Nu trebuie să aşteptăm să ajungem la un anumit moment de criză”, mai spune Cărămizaru, potrivit căruia acestui proces nu trebuie să i se atribuie o conotaţie negativă.
În cazul FrieslanCampina, efiecientuzarea business-ului presupune de la investiţii în noi tehnologii, la optimizarea procedurilor de producţie sau a celor de distribuţie. De asemenea, acest proces presupune şi o gestionare eficientă a portofoliului de produse. Toate acestea ar putea însemna, pe viitor, inclusiv unele concedieri. „Orice creştere tehnologică poate avea impact asupra asupra forţei de muncă. Noi am ars însă deja unele etape, am reorganizat sistemul de depozitare, cel de transport. Am închis deja o fabrică- cea de la Carei, astfel încât, în timp, probabil noile tehnologii vor afecta numărul de angajaţi, dar nu în mod semnificativ, pentru că am făcut acest timp în trecut”, a explicat Cărămizaru.
FrislandCampina are, potrivit datelor MFP, un număr mediu de 440 de salariaţi. Potrivit unui raport al pe 2015 al FrieslandCampina, numărul de angajați din Romania a fost redus cu 280 de persoane față de câte erau la 31 decembrie 2014.