Asociaţia Brokerilor propune reducerea comisioanelor pentru tranzacţiile cu acţiuni la BVB

Economica.net
09 04. 2013
bursa_bucuresti_bvb_90927400_45636600

Propunerea a fost transmisă luni Bursei de Valori Bucureşti, în ultima zi în care putea fi completată ordinea de zi a celor două adunări generale ale acţionarilor programate pentru 24/25 aprilie.

În urmă cu aproape o lună, adunarea generală extraordinară a acţionarilor nu s-a întrunit din lipsă de cvorum, pentru modificarea politicii tarifare a BVB, care prevedea scăderea comisioanelor variabile din valoarea tranzacţiilor şi introducerea unui tarif fix lunar de 3.500 lei. Atunci au fost prezenţi acţionari care deţineau 40,15% din titluri, iar cvorumul minim este de 50% la a doua convocare.

Deşi AGA pentru modificarea comisioanelor nu s-a întrunit în 13/14 martie, Consiliul de Administraţie al BVB a pus din nou propunerea pe ordinea de zi a unei noi adunări generale.

Modificarea politicii de tarifare a determinat controverse atât între membrii Consiliului de Administraţie al Bursei, cât şi între firmele de brokeraj. Brokerii mici au susţinut că noua modalitate de tarifare le va creşte costurile şi, într-un final, vor fi nevoiţi să iasă din piaţă, în timp ce firmele mari de brokeraj au susţinut această propunere, având în vedere că pentru ele cheltuielile urmau să scadă.

Asociaţia Brokerilor, al cărei preşedinte este Dan Paul, actual vicepreşedinte al BVB, a anunţat că se va opune schimbării politicii de tarifare încă dinainte de AGA din martie. Noua politică de tarifare a fost contestată chiar din luna decembrie a anului trecut, când Bursa a avut discuții cu brokerii privind schimbarea comisioanelor.

O altă propunere a Asociaţiei Brokerilor şi a celor cinci firme de brokeraj pentru AGA din 24/25 aprilie este ca Bursa să participe cu 10 milioane lei la majorarea capitalului social al Casei de Compensare Bucureşti şi, totodată, ca acţionarii să împuternicească administratorii BVB să suplimenteze această sumă cu cel mult 5 milioane lei, în funcţie de decizia AGA de la Casa de Compensare Bucureşti.

Anterior, Consiliul de Administraţie al BVB a solicitat acţionarilor împuternicire pentru participarea Bursei la majorarea capitalului social al Casei de Compensare Bucureşti cu o sumă cuprinsă între 10 şi 37 milioane lei.

Totodată, Asociaţia Brokerilor şi cele cinci firme de brokeraj propun respingerea reducerii capitalului social al BVB cu 10%, respectiv, cu 7,6 milioane lei şi distribuirea banilor către acţionari, precum şi un program pentru răscumpărarea unui pachet reprezentând 1% din acţiunile Bursei şi alocarea titlurilor respective către acţionari.

Cei şase investitori cer ca dicuţiile pe aceste două teme să fie suspendate până la prezentarea în adunarea generală extraordinară a acţionarilor a unui plan de alocare a acţiunilor şi un raport al auditorului financiar al Bursei.

Altă solicitare a acţionarilor respectivi este introducerea în statutul BVB a unor prevederi privind alegerea membrilor Consiliului de Administraţie prin metoda votului cumulativ, care permite acţionarilor minoritari într-o companie listată să poată pune măcar un membru în CA.

Introducerea votului cumulativ a fost propusă, în luna februarie, de Consiliul BVB, însă a fost retrasă, ulterior, având în vedere că Bursa nu are niciun acţionar majoritar, întrucât legea pieţei de capital prevede un prag de 5% din drepturile de vot la bursele din România.

Totuşi, metoda votului cumulativ a fost utilizată de acţionarii BVB la alegerile pentru actualul Consiliu de Administraţie derulate în ianuarie 2012.

Asociaţia Brokerilor şi cele cinci firme de brokeraj vor şi schimbarea procedurii de alegere a preşedintelui CA al Bursei, ales în prezent în AGA separat de ceilalţi opt membri ai Consiliului de Administraţie.

Potrivit noii propuneri, acţionarii ar urma să aleagă mai întâi cei nouă administratori, iar dintre aceştia să voteze preşedintele, în funcţie de locurile vizate de candidaţii pentru CA.

Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti a fost ales la începutul anului trecut, iar din cei nouă membri şase au fost susţinuţi atunci de „grupul băncilor”, care l-a sprijinit pe Lucian Anghel pentru funcţia de preşedinte CA.

„Grupul băncilor” i-a susținut atunci şi pe Valerian Ionescu (BCR), Adrian Lupşan (director general adjunct la Intercapital Invest), Narcisa Oprea (avocat la Schoenherr şi Asociaţii), Schroll Matjaz (reprezentant al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea) şi Robert Cosmin Pană (din partea firmei de brokeraj Swiss Capital şi fost angajat al BVB şi al Depozitarului Central).

Ceilalţi trei membri sunt fostul preşedinte CA Stere Farmache, Dan Paul şi Octavian Molnar (IFB Finwest).

Totodată, ordinea de zi a şedinţei a fost completată şi cu solicitarea SIF Moldova şi SSIF Broker privind trecere la un sistem dualist de conducere, format din Directorat şi Consiliu de Supraveghere.

Cei doi acţionari ai Bursei controlează puţin peste 5% din acţiunile operatorului pieţei de capital, respectiv 4,99% SIF Moldova şi 0,28% SSIF Broker.

Acţionarii îşi motivează iniţiativa prin necesitatea impunerii principiilor de guvernanţă corporativă.

Surse din piaţa de capital susţin că de la alegerile din ianuarie 2012 şi până în prezent Consiliul de Administraţie s-a divizat, iar o dovadă în acest sens este chiar revocarea lui Victor Cionga din funcţia de director general al BVB, după aproape şapte luni de mandat.

Antetior revocării lui Cionga, MEDIAFAX a anunţat că acesta ar putea fi revocat din funcţie pentru că propunerile sale de restructurare a grupului de companii BVB au nemulţumit mai multe persoane din grup şi nu sunt susţinute de întregul CA.

La o zi după publicarea acestor informaţii, Cionga a fost revocat. Administratorii bursei au invocat o restructurare a BVB prea lentă faţă de aşteptările lor.

Regulamentul de organizare şi funcţionare al BVB, necesar pentru restructurare, a fost aprobat de Consiliul de Administraţie în aceeaşi seară în care a fost decisă revocarea lui Cionga.

Cei mai mari acţionari ai BVB sunt fonduri de investiţii străine, printre care fonduri Erste şi fonduri Franklin Templeton, care deţin câte 5% din acţiuni. Totodată, o prezenţă vizibilă sunt SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3) şi SIF Oltenia (SIF5), care deţin tot câte 5% din titluri, iar SIF Muntenia (SIF4) are 3,64%.