Asociaţia Marilor Reţele Comerciale susţine că legea anti-risipa încalcă dreptul la proprietate

Un proiect de lege adoptat de senatori, care vrea să reducă risipa de mâncare, în condiţiile în care România aruncă la gunoi peste 5 milioane de tone de alimente anual, adică 180 de kilograme de fiecare locuitor, îi obligă pe comercianţi să dea gratis produsele care mai sunt valabile câteva zile, şi nu să le vândă la preţ redus, cum se întâmplă acum.

Cine nu se supune şi este prins că aruncă mancarea, plăteşte amenzi de 10.000 de lei. Reprezentanţii hipermarketurilor nu sunt de acord cu forma actuală a proiectului.

Textul propunerii legislative induce un risc major de neconstituţionalitate, susţine AMRCR, în sensul că obligativitatea „donării” şi „direcţionarea” produselor alimentare aduc atingere prevederilor art. 44 din Constituţia României republicată, referitor la garantarea dreptului de proprietate;

Marii retailer atrag atenţia şi asupra lipsei de claritate a amendamentelor admise – „folosirea de termeni precum „entităţi„ sau „în apropierea datei de expirare” sau „constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai autorităţilor cu atribuţii de control în domeniul agroalimentar”, se precizează în comunicatul de presă.

De asemenea, nu se menţionează care este scopul pentru care se face „donarea„ sau „sponsorizarea„ alimentelor către respectivele „entităţi”, şi nu se indică dacă toate măsurile enumerate în vederea prevenirii generării deşeurilor de alimente trebuie implementate succesiv sau când şi cum începe şi/sau încetează fiecare dintre aceste măsuri.

Textul legii nu specifică nici ce se întâmplă în situaţia în care, la nivel naţional, nu există decât un număr limitat de entităţi înregistrate ca operatori alimentari, înscrişi la ANSVSA, cu obiectivul declarat de a oferi aceste alimente unor grupuri defavorizate,

Situaţia este neclară şi în ceea ce priveşte infrastructura necesară pentru revalorificarea acestor deşeuri. În prezent, în ţară există un singur furnizor care poate prelua şi transforma deşeurile în compost şi trei furnizori pentru preluarea şi transformarea în biogaz.

Astfel, prevederile acestui proiect de lege nu anticipează niciunul dintre impedimentele care se pot ivi în calea acţiunilor propuse, comercianţii riscând să fie sancţionati în temeiul legii fără a avea vreo vină, se mai arată în comunicat.

Totodată, amenzile sunt diferenţiate nejustificat. Din text rezultă că dacă o întreprindere mare încalcă legea cu o cantitate mică de alimente, aceasta este pasibilă de o pedeapasă mare. În schimb, dacă o microîntreprindere încalcă aceeaşi lege, dar cu o cantitate foarte mare, plăteşte o amendă mult mai mică.

„Imaginaţi-vă cum ar fi dacă un consumator ar citi pe eticheta unui produs ceva de genul: >. Sau . Dacă astfel de abordări pot fi acceptabile în dezbateri teoretice, în viaţa reală nu ne putem permite acest lux”, a declarat vicepreşedintele AMRCR, Florin Căpăţână.

De altfel, problematica risipei alimentare nu şi-a găsit încă un model consacrat de rezolvare nici la nivelul Uniunii Europene. Chiar şi în cazul unor pieţe mult mai mature şi organizate, iniţiativele în acest domeniu sunt încă în stadiul incipient, subliniază marii retaleri.

Prima lege privind diminuarea risipei alimentare din Franţa a fost declarată neconstituţională. Abia luna trecută, în februarie 2016, a fost publicată o nouă variantă a acestei legi. Mai mult, această lege diferă fundamental de ceea ce propune varianta românească pentru că accentul este pus pe interzicerea degradării în mod deliberat a alimentelor considerate proprii consumului uman şi pe măsuri de stimulare a angajamentului voluntar privind diminuarea risipei alimentare.

În Italia, procesul legislativ se află încă în desfăşurare şi are la bază principiul unor stimulente acordate comercianţilor în vederea unei mai bune diligenţe pentru diminuarea risipei alimentare.

„Autorităţile par să fie conduse doar de dorinţa frivolă ca România să fie un pionier al pionieratului în acest domeniu. Trebuie să se înţeleagă că, dincolo de intenţiile umanitare sau de mesajul popular, în practică diminuarea risipei alimentare este un obiectiv care presupune foarte multă organizare şi investiţii serioase în capacităţi de depozitare, precum şi inserarea unor obligaţii contractuale foarte dure pentru producători. O simplă anomalie meteorologică poate da peste cap cele mai bune planuri şi previziuni referitoare la stocurile necesare pentru aprovizionarea constantă şi completă a rafturilor”, a mai afirmat Florin Căpăţână

Vicepreşedintele AMRCR anticipează „o creştere serioasă a costurilor pentru atingerea unor obiective ambigue, care nu reies deloc cu claritate din textul legii”.

AMRCR atrage atenţia şi asupra probabilităţii ridicate ca actuala abordare legislativă să conducă la apariţia, în România, a unei potenţiale zone gri de business, aceea a traficului cu alimente aflate în aproprierea datei de expirare.

În acelaşi comunicat de presă, marii retailer speră că plenul Camerei Deputaţilor va accepta ca proiectului de lege privind diminuarea risipei alimentare să fie retrimis la Comisia pentru industrii şi servicii.