Producătorii de mobilă: Dacă nu se modifică ordonanța privind energia, în două – trei luni toate firmele închid

OUG nr. 118/2021 privind compensarea facturilor și plafonarea prețurilor la energie și gaze începe să facă victime în rândul IMM-urilor din industria mobilei. Pentru că majoritatea au cheltuit deja cei 200.000 de euro cât reprezintă plafonul maxim aferent ajutoarelor de minimis pe perioada ultimilor trei ani, cu  ajutorul de șomaj în perioada pandemiei, cu târguri, expoziții sau dotarea fabricilor, aceștia nu mai au dreptul, în această iarnă, să fie scutiți de la plata tarifelor reglementate (transport și distribuție), a certificatelor verzi, contribuției de cogenerare și accizei la energie electrică, respectiv a tarifelor reglementate și a accizei la gaze naturale.

„IMM-urile nu pot beneficia de această plafonare (a prețului la energia electrică – n.red.) pentru că nu se mai încadrează în ajutorul de minimis de 200.000 de euro, pe o perioadă de trei ani. Firmele acestea au beneficiat în perioada pandemiei, în 2020-2021, de sprijin pentru plata ajutorului de șomaj tehnic, au participat la târguri și și-au achiziționat utilaje și acum își dau seama că nu se mai încadrează în ajutorul de minimis. S-a făcut o mare greșeală în ordonanța aceasta (118/2021 –  n.red.) în care se spune că plafonarea se face ca beneficiari ai ajutorului de minimis. Trebuia să se facă ca ajutor de stat, că este o perioadă de criză. Probabil că a fost mai ușor așa, pentru că nu a mai fost necesar să notifice Comisia Europeană, dar nu s-au gândit la ce efect va avea. Nu este o problemă doar pentru industria mobilei, este pentru toate IMM-urile”, a explicat pentru Economica Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR).

Potrivit acesteia, Asociația solicită Guvernului modificarea OUG. „Dacă lucrurile merg în continuare așa, în două- trei luni toate firmele închid. Dacă nu se modifică ordonanța aceasta ( OUG 118/2021)”, conchide aceasta, întrebată fiind de evoluția pieței.

Conform normelor de aplicare a OUG 118/2021, „măsurile de sprijin pentru clienții finali prevăzuți la art. 1 alin. (1), lit. b) – c) din ordonanța de urgență (IMM-uri și microîntreprinderi – n.red.) se acordă cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, cu modificările și completările ulterioare”.

Firmele și-au diminuat producția. Fac doar ce le permite să vândă peste prețul de cost

„Piața a scăzut și la intern și la internațional. Deși exportul a crescut, a crescut din cauza majorării prețurilor. Cantitativ a scăzut, pentru că nici nu aveam de unde să dăm, producția industrială fiind mai mică. Avem 95,6% pe șase luni, din cauza prețurilor. Firmele selectează doar produsele pentru care reușesc să își acopere costurile. Altfel intră în faliment”, a mai explicat aceasta.

De altfel, un calcul făcut de APMMR pentru un IMM din industria mobilei arată că energia a ajuns de la o pondere de 7% în total cost de producție anul trecut,  la o pondere de 33% din costuri, acum. Iar în acest calcul a fost inclus un preț plafonat al energiei.

Nu în ultimul rând, despre costurile mari cu energia, care pun în pericol activitatea din industrie, a vorbit și ministrul Mediului, Barna Tanczos.  Potrivit acestuia, costurile cu energia reprezintă cea mai mare parte a costurior de producție, iar materia primă, și ea tot mai scumpă, reprezintă aproximativ 20%.

„Industria mobilei are în momentul de față un preț de preempțiune, la același preț, în cadrul licitațiilor derulate de Regia Națională a Pădurilor. Înțeleg de la această industrie că este nevoie de mai mult, iar acest mai mult poate veni doar din partea Ministerului de resort. Împreună cu Ministerul Economiei căutăm soluții de susținere a acestor companii care, într-adevăr, produc o valoare adăugată foarte mare. În același timp, trebuie să fim conștienți de faptul că, per ansamblu, lemnul ca materie primă reprezintă până în 20% procent din costurile industriei mobilei. Dincolo de prețul lemnului, vine prețul energiei, prețul fierului și al componentelor. Toate s-au scumpit. Nu putem spune că situația în care se află astăzi industria mobilei se datorează strict prețului lemnului pe piață, cea mai mare creștere este la energie”, a declarat ministrul Mediului, la solicitarea Economica.

Ce se întâmplă cu prețul lemnului. Fabricile românești aduc din import, pentru că este mai ieftin

Din datele APMR, în ultimii ani, prețurile de adjudecare a masei lemnoase la care producătorii de mobilă cumpără la licitații de la Regia Națională a Pădurilor a crescut de 2,3 ori. S-a ajuns astfel ca marfa RNP să fie cu 30-40% mai scumpă decât cea de pe piețele internaționale. În plus, din informațiile oferite de producători, RNP nu scoate la licitație lemn de cea mai bună calitate și nici sortimentele de care au nevoie producătorii locali, precum lemnul fasonat pentru mobilă.

Producătorii spun că RNP a promis că va introduce acest sortiment de lemn încă din licitațiile din februarie, însă președintele instituției spune că „are în vedere”.

„Avem în vedere acest lucru și la licitațiile următoare sperăm să îl introducem”, a declarat acesta în cadrul conferinței Smart Green Industry, organizată de CCIR și Asociația Industriei lemnului, Prolemn.

În aceste condiții, încă dinaintea războiului din Ucraina, producătorii locali își făceau aprovizionarea cu cherestea și bușteni din import, cu precădere din Ucraina, din Rusia și Belarus. „Acum au mai scăzut importurile din cauza condițiilor de acolo, se aduce în continuare, dar foarte greu. Importurile vin acum din Austria, Germania”, a mai explicat pentru Ecnomica Aurica Seteny.

Potrivit acesteia, marfa este scumpă la intern și dacă este achiziționată din mediul privat (nu de la RNP), pentru că „trece prin foarte multe mâini”. În plus, doar aproximativ 30% dintre producători, adică exclusiv cei care încep ciclu de fabricație, au acces la aceste licitații.

„Am solicitat schimbarea regulamentului pentru a putea participa la licitație și cei care procesează cherestea, spre exemplu, dar momentan nu s-a schimbat nimic”, ne-a mai spus Sereny.

Scumpiri de 20% în magazine. Prea mici pentru a acoperi costurile

Între timp, la consumatorul final, se pot vedea deja prețuri cu 15-20% mai mari, care nu reflectă însă creșterea costurilor de producție. „Nu s-ar mai vinde, dacă ar fi mai scump” explică Sereny care consemnează și consecințele acestui dezechilibru între prețul de cost și prețul de vânzare. 7% dintre companiile producătoare de mobilă din România s-au închis, în timp ce alte 10% dintre fabrici lucrează în pierdere, încă de anul trecut.

Odată cu venirea iernii, situația va fi și mai complicată, spun producătorii de mobilă. Crește necesarul de lemn de foc și, odată cu cererea, vor crește și prețurile la lemn.

„Piața va rezolva această problemă. Trebuie să avem grijă, în perioadele de criză, așa cum este acum, să nu punem presiune prea mare asupra cetățenilor, dar cu siguranță nu vom ceda la presiunile celor care vor să taie și mai mult. Nu vom crește semnificativ cantitatea exploatabilă. Aceste cantități sunt date de vârsta pădurii, de posibilitatea anuală de exploatare”, este însă de părere ministrul Mediului, Barna Tanczos.

În acest context, există și opinia, exprimată de Prolemn, Asociația Industriei lemnului, că RNP ar trebui să scoată mai mult lemn în piață. Potrivit unui anunț anterior, din datele Prolemn, Romsilva a anunţat un volum recoltat foarte scăzut în acest an, respectiv 5,5 milioane mc, în primele opt luni ale anului 2022, faţă de 10 milioane mc în tot anul 2021. „Cauza este rezervarea administrativă a 50% din resursa de masă lemnoasă a Regiei pentru exploatare în regim propriu. Soluţia evidentă este scoaterea la licitaţie a unor volume mai mari de lemn pe picior, care să fie exploatate de alte companii din sector şi să ofere resursă populaţiei şi industriei”, conform Prolemn.

„Recolta este stabilă. Industria lemnului are resurse pe care se poate baza pentru dezvoltare. Provocarea este însă cum pui această resursă pe piață în mod constant. Avem o dublare a valorii adăugate brute a industriei bazate pe lemn folosind aceeași resursă, se folosesc 12 milioane de metri cubi pe an”, a declarat Cătălin Tobescu, preşedintele Prolemn, în cadrul conferinței Smart Green Industry.

„În România nu scade cantitatea de lemn pusă pe piață pentru că pădurile noastre permit alimentarea acestei industrii cu materie primă și a cetățenilor cu lemne de foc. Dar în același timp, obiectivul nostru primordial este creșterea suprafeței împădurite, obținerea unor păduri mai sănătoase, protejarea biodiversității și creșterea rezilienței pădurilor, a mai adăugat ministrul.

Cât despre plafonarea temporară a prețurilor la lemnul de foc pentru cetățeni și instituții publice, ministrul spune că „se va alege un preț suficient de mare sau mic, echilibrat pentru instituții publice, școli și cetățeni. „Orice intervenție în piață este una artificială. Piața poate duce prețul și la 800 de lei metrul cub, de aceea este nevoie de intervenția Guvernului”, a mai spus acesta.