Asociaţia Română a Băncilor îi cere lui Iohannis să conteste la CCR legea dării în plată. Argumentele bancherilor

În scrisoare, reprezentanţii băncilor îi adresează rugămintea preşedintelui, în virtutea prerogativelor pe care le are, să sesizeze Curtea Constituţională, menţionând că la baza acestui demers stau numeroase argumente, ‘în sensul că legea, în forma adoptată, aduce atingere drepturilor constituţionale ale tuturor instituţiilor de credit şi membre ale ARB’.

‘În viziunea comunităţii bancare legea este neconstituţională din multiple perspective care ţin de incompatibilitatea legii cu Constituţia, încălcări ale principiului neretroactivităţii, ale principiului previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale (ale principiului libertăţii economice şi ale principiului garantării proprietăţii), dar şi de antinomiile legii cu dreptul civil şi dreptul comun de procedură’, se mai arată în scrisoarea ARB.

Comunitatea bancară mai precizează că, prin schimbarea bunului din garanţie ca mijloc de plată cu efect liberatoriu, va trebui verificat dacă nu se încalcă principiul securităţii juridice, aspect sancţionat în repetate rânduri de Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene.

De ce cred bancherii că legea dării în plată este neconstituţională

Asociaţia Română a Băncilor îşi susţine punctul de vedere invocând patru criterii, sau „critici de neconstituţionalitate”, care ar putea motiva sesizarea Curţii Constituţionale. Băncile susţin că legea dării în plată ar fi neconstituţională din mai multe puncte de vedere, care ţin atât de incompatibilitatea legii cu prevederi din Constituţie (încălcări ale principiului neretroactivităţii, ale principiului previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale, ale principiului libertăţii economice şi ale principiului garantării proprietăţii), dar şi de contradicţii între lege şi dreptul civil, potrivit scrisorii bancherilor către preşedintele Klaus Iohannis, consultată de ECONOMICA.NET.

ARB explică pe larg, în scrisoarea adresată Preşedinţiei, chestiunile pe care le consideră criterii de neconstituţionalitate ale legii dării în plată.

Lobby-ul bancar este nemulţumit de articolul din legea dării în plată care face derogare de la Codul Civil: „în primul rând, ca tehnică legislativă este greşit deoarece trebuie indicată expres norma de la care se derogă, actul neputând deroga de la întreaga legislaţie civilă; în al doilea şi cel mai important rând şi având în vedere că derogă de la o lege organică, actul trebuie să fie la rândul său tot o lege organică”, susţin băncile.

Asociaţia Băncilor contestă şi încălcarea principiului previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale, avertizând că statul român ar putea ajunge în situaţia de a pierde procese la Curtea de Justuţie a Comunităţii Europene sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului:

„- prin schimbarea bunului din garanţie (casa datornicului – n.r.) în mijloc de plată cu efect liberatoriu va trebui verificat dacă nu se încalcă dreptul securităţii juridice, aspect sancţionat în repetate rânduri de Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene.

(…)

– totodată va putea fi investigată şi respectarea rigorilor impuse de principiul previzibilităţii şi accesibilităţii legii

(…)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că legea trebuie să asigure un grad sporit de precizie: «nu poate fi considerată lege decât o normă enunţată cu suficientă precizie, pentru a permite individului să-şi regleze conduita. Individul trebuie să fie în măsură să prevadă consecinţele ce pot decurge dintr-un act determinat”.

Totodată, ARB atacă tehnica legislativă a legii dării în plată, constatând „o serie de nereguli privind integrarea armonioasă a actului normativ în ansmablul legislaţiei, unicitatea reglementării, evitarea paralelismelor”. Băncile susţin că noua lege dublează un text de lege deja existent.

„Concluzie (…) prevederile art. 3 din legea 450/2015 nu aveau cum să fie în mod rezonabil prevăzute la momentul încheierii contractului, la fel cum nu putea fi prevăzută nici evoluţia valorii bunurilor imobile”.

În privinţa retroactivităţii legii (legea are efecte asupra contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a actului normativ).

„caracterul retroactiv al legii este accentuat prin introducerea dispoyi’iei privind dreptul consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat de a stinge datoria rămasă faţă de creditor. Aceasta înseamnă că indiferent de momentul în care a avut loc executarea silită a bunului ipotecat, debitorul poate beneficia ca efect al legii de stingerea în prezent a datoriei, indiferent de cuantumul acesteia şi momentul la care, în trecut, s-a încheiat contractul de credit”, acuză ARB.

Băncile invocă şi principiul garantării proprietăţii.

„Dreptul de proprietate asupra creanţelor rezultate dintr-un contract în derulare poate fi privit ca un drept câştigat şi astfel se poate pune problema nerespectării prevederilor din Constituţie care garantează inviolabilitatea proprietăţii private în condiţiile legii organice”.

„Totodată, poate fi pusă în discuţie conformitatea prevederilor din lege cu prevederile articolului din Constituţie care stabileşte principiul libertăţii economice şi a articolului din Constituţie care garantează libertatea comerţului”, se arată în scrisoare ARB către Klaus Iohannis.

„Imixtiunea legiuitorului în privinţa exercitării activităţii economice în derulare, modificând efectele viitoare ale contractelor încheiate şi aducând anumite limitări în privinţa dreptului de a obţine executarea obligaţiilor rezultate din contractele de credit în derulare, creditorul fiind obligat să accepte altceva în locul obligaţiei fireşti, este susceptibilă de discuţii în raport cu garanţia constituţională (a libertăţii comerţului – n.r.)”, reclamă ARB.

Gheţea: Băncile îşi vor căuta nişe de business în alte domenii decât creditarea persoanelor fizice

Legea dării în plată, în cazul căreia bancherii mai aşteaptă încă o minune până la promulgare, a băgat activitatea bancară în stand-by. Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi preşedinte onorific al ARB, spune că băncile îşi vor căuta afaceri de nişă deoarece creditarea persoanelor fizice nu va mai fi interesantă în următoarea perioadă, iar banca pe care o conduce se va îndrepta probabil către finanţarea proiectelor cu fonduri europene.

„Nu ştiu în ce măsură creditarea va stagna. Depinde în ce formă va fi promulgată legea dării în plată. Ceea ce este însă clar, băncile trebuie să îşi reorienteze businessul spre domeniile care le aduc cele mai sigure afaceri şi cele mai profitabile. Există perspectiva ca zona creditării persoanelor fizice să nu mai fie atractivă pentru bănci pentru că, pur şi simplu, nu vor mai fi multe cereri de credite”, a declarat Gheţea.

După aprobarea iniţiativei legislative în plen miercurea trecută, legea poate fi trimisă la Curtea Constituţională, după care va pleca la Preşedinţie, spre promulgare. Termenul până la care preşedintele, Avocatul Poporului sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot sesiza Curtea Constituţională expiră astăzi, 20 aprilie. Preşedintele are apoi la dispoziţie zece zile să promulge legea, pentru că nu mai are dreptul să o trimită, a doua oară, la reexaminare în Parlament.