Noi reguli pentru RCA. Ce propun service-urile autorităţilor

‘Atunci când o instituţie publică programează exclusiv în perioada concediilor o dezbatere publică pentru cele mai grave probleme ale unei pieţe, în speranţa că va fi adoptată în forma propusă de aceasta, afectând astfel interesele a peste 5 milioane de cetăţeni români, considerăm că este cel puţin o dovadă de imoralitate şi lipsă de respect faţă de aceştia. Analizând nouă propunere de normă promovată de ASF, care nu aduce niciun fel de element în plus pentru protecţia asiguraţilor RCA faţă de varianta actuală, considerăm că această propunere de normă nu poate fi catalogată decât ca fiind rodul unor relaţii bolnăvicioase între instituţie şi piaţa de profil supravegheată’, a declarat preşedintele ASSAI, Cristian Muntean.

ASSAI propune ASF ca termenul de constatare a daunei să nu depăşească trei zile lucrătoare din momentul avizării acesteia, refuzul asiguratorului de a înregistra actele necesare instrumentării dosarului de daună să constituie abuz, iar fapta să fie sancţionată de ASF cu amendă aplicată directorului de daune în cuantum de 25% din salariul brut lunar încasat pentru fiecare astfel de abatere, refuzul asiguratorului RCA sau CASCO de a elibera nota de constatare păgubitului RCA/asiguratului CASCO în momentul efectuării acestor activităţi să constituie abuz care să fie sancţionat de ASF prin amendă aplicată inspectorului de daune în valoare de 3.000 de lei, precum şi amendă aplicată de directorului de daune în cuantum de 25% din salariul brut lunar încasat pentru fiecare abatere întreprinsă de către un subaltern de-al său, stabilirea unei proceduri unice de constatare a daunelor RCA şi CASCO valabilă pentru toate societăţile de asigurări, informarea scrisă a păgubitului RCA/asiguratului CASCO în momentul efectuării constatării daunei cu privire la procedurile ce urmează a se efectua şi durata acestora, actele necesare pe care păgubitul trebuie să le prezinte, actele necesare pe care asiguratorul RCA/CASCO trebuie să le elibereze, drepturile şi obligaţiile păgubitului RCA/CASCO, modalitatea de efectuare a unei reclamaţii în situaţia în care interesele păgubitului RCA/asiguratului CASCO sunt lezate.

Alte propuneri vizează decontarea închirierii unui autovehicul pentru păgubitul RCA pe toată durata în care asiguratorul introduce dosarul în cercetări (durează aproximativ trei luni), introducerea de către inspectorul de daune a unui dosar de daună în cercetări care durează aproximativ trei luni, dar care a primit deja o rezoluţie din partea Poliţiei Române să fie considerată un abuz, iar fapta să fie sancţionată de ASF cu amendă de 3.000 de lei/abatere aplicată inspectorului de daune şi sancţionarea cu penalizare de 10% a salariului lunar brut încasat de către directorul de daune pentru fiecare abuz întreprins de subalternul său, informarea scrisă a păgubitului RCA cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le are în momentul în care asiguratorul RCA decide să îi introducă dosarul de dauna în cercetări.

De asemenea, ASSAI mai solicită ca termenul limită de răspuns la reconstatări să nu poată depăşi două zile lucrătoare, iar în caz contrar să fie considerat ca fiind accept tacit de asiguratorul RCA sau CASCO, plata penalităţilor de întârziere de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere se va achita în termen de 10 zile calendaristice care devin scadente din momentul depunerii unei noi cereri de despăgubire de către păgubitul RCA, în situaţia în care păgubitul RCA a îndeplinit toate formalităţile necesare pentru primirea despăgubirii, iar cu toate acestea asiguratorul RCA întârzie plata despăgubirii mai mult de 3 luni, această obligaţie de despăgubire să devină cu titlu executoriu, iar pentru o constatare şi evaluare corectă, completă, obiectivă şi profesionistă, raportul de expertiză trebuie să fie întocmit de către experţi tehnici care răspund penal şi patrimonial pentru rapoartele întocmite şi nu de către angajaţii societăţilor de asigurări care primesc bonus direct proporţional cu ‘sumele salvate la plată’.

ASSAI solicită, totodată, abrogarea prevederii conform căreia ‘în situaţia efectuării plăţii de către asigurătorul RCA direct în contul indicat în declaraţia de acceptare a despăgubirii de către persoana prejudiciată, aceasta se consideră a fi integral despăgubită dacă în termen de 30 de zile de la data intrării sumei în contul său bancar nu a notificat asiguratorului RCA eventualele obiecţii referitoare la cuantumul despăgubirii, dacă plata efectuată conţine elementele necesare identificării acesteia de către creditor’, precum şi ca plata despăgubirii integrală sau în avans să poată fi efectuată de asiguratorul RCA numai după existenţa unei solicitări scrise a păgubitului RCA cu privire la această opţiune, iar transmiterea de informaţii eronate privind valoarea maximă de despăgubire din partea inspectorilor de daună să fie sancţionată cu amendă de 3.000 lei/abatere aplicată inspectorului de daună şi sancţionarea cu penalizare de 10% a salariului brut încasat de directorul de daune pentru fiecare abuz întreprins de subalternul său.

‘Dacă o instituţie cu 609 de angajaţi şi un buget anual de cheltuieli cu personalul de 26,87 milioane de euro nu poate găsi soluţiile de protejare a cinci milioane de cetăţeni ai acestei ţări, putem discuta deja de ASF în termenii unui eşec instituţional’, a adăugat Muntean.

Într-o conferinţă de presă care a avut loc săptămâna trecută, preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, a fost foarte ironic în privinţa ASSAI.

‘Diferenţa între noi şi mecanicii auto este că înţelegem mai bine riscurile sistemice (…) Noi nu ne băgăm în reparaţiile auto, ei să nu se bage în supravegherea pieţelor financiare’, a afirmat Mişu Negriţoiu.

Companiile de asigurări care emit poliţe de răspundere civilă auto /RCA/ vor fi obligate să menţioneze pe poliţele RCA comisionul de intermediere, iar acesta nu trebuie să depăşească 10% din valoarea primelor de asigurare încasate, potrivit unui proiect de normă al Autorităţii de Supraveghere Financiară /ASF/ pentru modificarea şi completarea normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule.

Comisionul de intermediere va fi menţionat pe poliţa de asigurare RCA atât în valoare absolută, cât şi ca procent aplicat primei de asigurare menţionate pe poliţă, fiind inclus ca valoare în prima de asigurare totală.

‘Nivelul maxim al comisionului acordat de asigurători pentru contractarea asigurării RCA nu va depăşi 10% din valoarea primelor de asigurare încasate. Asigurătorii RCA au obligaţia să prevadă în orice contract de intermediere obligaţia intermediarului de a încasa prima de asigurare aferentă poliţelor RCA integral în contul asiguratorului sau, în cazul plăţilor în numerar, de a vira prima de asigurare încasată integral în contul asigurătorului, cel târziu în ziua următoare datei încasării’, precizează proiectul de normă.

De asemenea, asigurătorii RCA vor trebui să deţină pentru activitatea de asigurări generale un grad de solvabilitate, determinat ca raport între marja de solvabilitate disponibilă şi marja de solvabilitate minimă, de cel puţin 1,3.

Referindu-se la plafonarea comisionului pentru brokeri, Negriţoiu a spus că, pe primul trimestru din 2014, la RCA, raportul între costuri şi primele brute încasate din asigurări RCA a fost de 130%, ceea ce arată instabilitatea pieţei, pe nişte costuri neacoperite.

Mai mult, potrivit preşedintelui ASF, costurile de distribuţie pentru RCA sunt de 30 – 40%, deşi ar trebui să fie minime, iar pe plan internaţional se situează la 3 – 5%.

Negriţoiu a amintit şi că în cazul poliţei PAD de asigurare a locuinţei comisionul brokerilor este plafonat la 10%.