Associated Press: Reticenţa Germaniei în a livra arme Ucrainei are rădăcini istorice şi cauze energetice

Chestiunea a ieşit la suprafaţă în weekend în urma unor informaţii conform cărora Berlinul a mers într-atât de departe încât să blocheze Estonia de la a oferi Kievului obuziere germane vechi pentru a se apăra împotriva trupelor ruseşti care sunt concentrate în apropiere de graniţa cu Ucraina.

Poziţia Germaniei privind livrările de arme „nu corespunde nivelului relaţiilor noastre şi situaţiei actuale de securitate”, a scris pe Twitter ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba.

Într-o discuţie cu presa care a avut loc luni la Berlin, cancelarul german Olaf Scholz a negat că a fost luată o decizie despre mortiere şi a insistat că Berlinul este alături de aliaţii din NATO şi din Uniunea Europeană în a contracara orice incursiune a Rusiei în Ucraina.

„Dacă se va întâmpla acest lucru, vom acţiona împreună”, a declarat el presei, adăugând că „va exista un cost ridicat”.

Cu toate acestea, deşi Germania va continua să ofere ajutor Ucrainei, va exista o excepţie. „Nu vom oferi arme letale”, a spus Scholz.

Această poziţie, criticată la Kiev şi, mai puţin vocal, la Washington şi Londra, a produs consternare în unele medii în Germania, care se tem că ţara riscă să nu mai fie considerată un partener de încredere.

„Câtă lume de la Berlin este cu adevărat conştientă de faptul că politica noastră aparent confuză privind Ucraina afectează nu doar (Germania), dar şi întreaga UE?”, a întrebat Wolfgang Ischinger, fost ambasador german în SUA şi în prezent şeful Conferinţei de Securitate de la Munchen, care are loc anual.

Experţii spun că poziţia Germaniei îşi are parţial rădăcinile în istoria sa ruşinoasă de agresiuni în secolul al XX-lea.

„Evident, există moştenirea propriei militarizări a Germaniei în Europa în timpul celor două războaie mondiale care i-a făcut pe mulţi lideri germani să considere orice reacţie militară ca o soluţie de ultim resort”, a spus Rachel Ellehuusm, director adjunct al Programului pentru Europa, Rusia şi Euroasia al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale cu sediul la Washington.

O astfel de atitudine poate avea efecte adverse, a spus ea. „Guvernul actual nu pare să înţeleagă faptul că a trimite arme defensive în Ucraina ar putea cu adevărat să descurajeze şi mai mult agresiunea Rusiei”, a declarat Rachel Ellehuusm.

Deşi Germania a invocat poziţia restrictivă privind exporturile de arme spre zone de conflict în trecut, analiştii spun că această regulă nu a fost aplicată constant.

„Au existat întotdeauna cazuri la limită, cum au fost războiul din Kosovo sau sprijinul pentru kurzi împotriva Statului Islamic în Siria”, a spus Sabine Fischer, expertă în Rusia de la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate.

Dezbaterea despre armele Germaniei a apărut la câteva zile după ce şeful Marinei germane şi-a dat demisia în urma unor critici în ţară şi în străinătate pentru comentarii pe care le-a făcut despre Ucraina şi Rusia.

Într-un discurs susţinut vineri în India, viceamiralul Kay-Achim Schoenbach a spus că este important ca Rusia să fie de aceeaşi parte cu Germania împotriva Chinei şi a sugerat că preşedintele rus Vladimir Putin merită „respect”.

În contextul în care social-democraţii lui Scholz continuă moştenirea abordării din timpul Războiului Rece urmată de predecesorul său Willy Brandt, iar Verzii au o veche tradiţie a pacifismului, două dintre cele trei partide aflate la guvernare în Germania s-ar opune ideii de a oferi arme unei ţări din afara NATO aflată în conflict cu Rusia. Însă a permite Estoniei să ofere Ucrainei obuzierele D-30 de 122 mm, de concepţie sovietică, ar putea fi un compromis acceptabil.

Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, a spus clar că, în afară de îndoielile privind exporturile de arme către Ucraina, Berlinul are o viziune confuză în privinţa comportamentului Rusiei.

„În ultimele săptămâni, peste 100.000 de militari ruşi cu tancuri şi arme au fost concentraţi în apropierea Ucrainei dintr-un motiv inexplicabil. Şi e greu să nu vedem asta ca o ameninţare”, a spus ea într-o vizită recentă la Moscova.

Într-o conferinţă de presă alături de omologul său rus Serghei Lavrov, pe care l-a numit „dragă coleg”, Baerbock a recunoscut „suferinţa şi distrugerile pe care noi, germanii, le-am produs populaţiilor din Uniunea Sovietică” în perioada nazistă, dar a atras atenţia că Germania este dispusă să ia în considerare măsuri mai dure dacă Rusia acţionează împotriva Ucrainei.

Acest lucru include punerea sub semnul întrebării a viitorului nou gazoduct Nord Stream 2 menit a transporta atât de necesarul gaz din Rusia în Germania.

O astfel de decizie împotriva celui mai mare furnizor de energie al său ar veni însă cu un preţ ridicat pentru Germania.

Date fiind planurile de a-şi închide în acest an ultimele trei centrale nucleare şi de a renunţa la folosirea cărbunelui până în 2030, dependenţa Germaniei de gaz va creşte pe termen scurt până când va exista suficientă energie regenerabilă, a spus Georg Zachmann, expert al think-tank-ului economic Bruegel din Bruxelles.

Cu toate acestea, oficialii germani consideră că a fi un client important al gazului rusesc poate oferi Berlinului o pârghie, pentru că Moscova nu va dori să îşi strice reputaţia de furnizor de încredere de gaz, construită cu minuţiozitate în ultimele decenii.

În intervenţia sa de luni de la o întrevedere a miniştrilor de externe din UE la Bruxelles, Baerbock a spus că prioritatea guvernului german este de a detensiona situaţia în privinţa Ucrainei, descurajând apelurile aliaţilor pentru sprijin militar către Kiev şi pentru noi sancţiuni rapide împotriva Moscovei.

„Berlinul va trebui să facă faţă criticilor care acum vin din partea Ucrainei, a altor ţări europene şi a Washingtonului”, a declarat Sabine Fischer.

„În acelaşi timp, Germania rămâne un jucător important în negocierile privind conflictul ruso-ucrainean şi, anticipez, vom continua să susţinem sancţiunile şi alte măsuri în viitor”, a adăugat ea.