Ne-am unit în sfârşit cu Uniunea Europeană – Autostrada noastră A1 s-a lipit de M43 din Ungaria

Sursa foto: OPINIA TIMIŞOAREI

PTF Nădlac II – Csanadpalota va fi deschis traficului internaţional de persoane şi mărfuri, dar va fi interzis transportul de mărfuri ce trebuie supus controlului fitosanitar şi veterinar, transportul de mărfuri periculoase, precum şi tranzitul vehiculelor lente.

PTF Nădlac II se află pe teritoriul României, la aproximativ zece kilometri nord de vechiul PTF Nădlac, situat pe DN 7, care este în prezent cel mai mare de la graniţa cu Ungaria. Are o suprafaţă de 22 de hectare, fiind complet supravegheat cu camere de luat vederi. De asemenea, camerele instalate la cabinele de control identifică automat numerele de înmatriculare ale maşinilor, iar programele informatice afişează dacă maşinile sunt furate sau dacă au vigneta plătită.

Noul PTF va avea 20 de benzi de circulaţie, câte zece pe fiecare sens, cu câte zece cabine duble, care îi vor adăposti pe poliţiştii de frontieră români şi ungari. Din cele zece benzi de pe fiecare câte patru sunt destinate autoturismelor, patru sunt pentru automarfare, nefiind inclus transportul de mărfuri, iar două sunt pentru autocare.

Pentru traficul greu vor exista patru cântare, câte două pe fiecare sens de circulaţie.

Parcarea de pe sensul de ieşire din ţară are 107 locuri pentru autocamioane.

La solicitarea autorităţilor, proiectul de amenajare a PTF Nădlac II a fost modificat faţă de cel cuprins în contractul de construire a tronsonului de autostradă Nădlac-Pecica. Astfel, pentru a avea o capacitate de tranzit mult mai mare decât cea prevăzută iniţial, PTF a fost extins, costurile de amenajare ridicându-se la peste 30 de milioane de lei. Pentru realizarea acestei extinderi a fost semnat un nou contract de lucrări cu consorţiul format din companiile Astaldi şi Max Boegl România, care a finalizat lucrările la tronsonul de autostradă.

Deschiderea oficială a lucrărilor la tronsonul de autostradă Arad – Nădlac a avut loc în octombrie 2011, în prezenţa premierului de atunci Emil Boc şi al ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, respectiv a lui Pal Volner, secretar de stat pentru transporturi în Guvernul Ungariei.

În cadrul proiectului autostrăzii Arad-Nădlac, lucrarea a fost împărţită în două tronsoane, licitaţiile fiind câştigate de două consorţii.

Tronsonul de autostradă Nădlac-Arad măsoară 38,8 kilometri, din care lotul 1 Nădlac-Pecica are o lungime de 22,21 kilometri. Termenul de execuţie a lucrării avansat la deschiderea şantierului a fost de 18 luni. Proiectarea şi execuţia autostrăzii Nădlac – Arad şi a drumului de legătura km 22+218 – 38+882 avea o valoare estimată de 506.661.681 lei.

La momentul începerii lucrărilor, se spera că în anul 2013, Autostrada Timişoara – Arad – Nădlac se va lega cu autostrada din estul Ungariei, iar astfel se va realiza legătura directă şi rapidă cu Europa. Lucrările au fost, însă, întrerupte din varii motive la ambele loturi. Reluarea acestora s-a produs pe 22 ianuarie 2014, lucrările la cele două tronsoane fiind executate de un consorţiu format din companiile Astaldi şi Max Boegl România.

Valoarea contractului de lucrări încheiat de consorţiul care a finalizat în cele din urmă tronsonul de autostradă Nădlac – Arad a fost pentru tronsonul I al autostrăzii de 248.400.008 lei, fără TVA, din care 211.140.007 lei, fără TVA, reprezentând 85% din total, reprezenta contribuţia Uniunii Europene, iar 37.260.00 lei, fără TVA, reprezentând 15% din total, au fost bani de la bugetul de stat.

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, printr-o hotărâre, deschiderea punctului de trecere a frontierei Nădlac II – Csanadpalota pentru traficul internaţional de persoane şi mărfuri.

O altă hotărâre adoptată de Guvern stabileşte suplimentarea bugetului MAI, pentru Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, pentru achiziţionarea de echipamente necesare completării dotării şi operaţionalizării Punctului de trecere a frontierei Nădlac II – Csanadpalota.

Suma totală destinată acestuia este de 280.000 lei şi este asigurată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015.