Astăzi se citeşte în Parlament cererea pentru suspendarea preşedintelui Băsescu

Şedinţa comună de joi a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în sesiune extraordinară, care va avea pe ordinea de zi citirea solicitării USL privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, este programată să înceapă la ora 10.00.

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a menţionat că preşedintele Traian Băsescu, în cazul în care doreşte, după citirea propunerii, poate să vorbească în Parlament şi să prezinte un punct de vedere faţă de acest document. El a precizat că preşedintele poate veni şi joi, în şedinţa în care se citeşte cererea de suspendare, dar şi la şedinţa în care se dezbate şi se votează aceasta, când are dreptul, spre deosebire de iniţiatori sau de grupurile parlamentare, să intervină de câte ori doreşte în dezbatere.

Constituţia precizează că preşedintele poate da Parlamentului explicaţii privind faptele care i se impută.

Citeşte şi Ce se întâmplă după suspendarea lui Băsescu

Un program al preşedintelui pentru ziua de joi nu a fost încă anunţat.

Preşedinţia a confirmat însă miercuri primirea solicitării de suspendare din funcţie a lui Traian Băsescu. „Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a primit miercuri, 4 iulie a.c., la ora 19.05, de la Parlamentul României, la Cabinetul său, «Solicitare privind suspendarea din funcţie a preşedintelui României, Traian Băsescu», având un număr de 20 de pagini”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Tot joi, Parlamentul urmează să trimită cererea de suspendare Curţii Constituţionale spre avizare.

Crin Antonescu a spus că, după citirea cererii de suspendare, se va cere un aviz Curţii Constituţionale, care este consultativ, el precizând că Parlamentul va propune un termen de aproximativ 24 de ore Curţii pentru a elabora acest aviz. „Noi le vom propune un termen de circa 24 de ore pentru ca în cursul zilei de vineri, în partea a doua a zilei, să putem avea acest aviz, fie că el este pozitiv, favorabil, fie că el este negativ, e un aviz pur consultativ, în momentul în care ţinem şedinţa”, a spus el. Întrebat dacă va fi continuată procedura de suspendare fără aviz, dacă acesta nu va fi dat în termenul fixat de Parlament, Antonescu a răspuns: „Sigur că da. El fiind un aviz consultativ, nu poate împiedica derularea lucrurilor, dar eu am convingerea că nu vor fi probleme în această privinţă, Curtea se va pronunţa în acest interval”.

Vineri, probabil în partea a doua a zilei, ar urma să aibă loc şedinţa de dezbatere şi de vot asupra suspendării.

În solicitarea privind suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu, USL susţine că preşedintele a încercat mereu în ultimii trei ani să anuleze regimul democratic românesc, iar perseverenţa acestuia în a încălca Legea fundamentală „demonstrează o atitudine iremediabilă”, care îndreptăţeşte solicitarea de suspendare.

„Se poate spune că Traian Băsescu a încercat mereu în ultimii trei ani să anuleze regimul democratic românesc şi prin încălcări repetate ale Constituţiei să îndrepte regimul politic românesc către unul prezidenţial de conducere unipersonală, în care preşedintele decide totul, prin uzurparea atribuţiilor celorlalte instituţii fundamentale. Cel mai important lucru este însă faptul că acţiunile sale nu doar că au fost în afara Constituţiei şi au fost lipsite de legimitate democratică dar au şi avut drept consecinţă scăderea nivelului de trai al populaţiei şi aruncarea ţării într-o criză economică profundă şi prelungită”, se arată în documentul USL.

Iniţiatorii invocă în document şapte motive pentru demersul lor: „Preşedintele a uzurpat rolul prim-ministrului şi s-a sustituit în atribuţiile constituţionale ale Guvernului”; „Preşedintele a încălcat în mod repetat drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie”; „Preşedintele a încălcat în mod repetat principiul separaţiei puterilor în stat şi independenţa justiţiei”; „Președintele a inițiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei și a încălcat procedura de revizuire a Constituției prevăzută de legea fundamentală”; „Președintele a instigat la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale și a făcut presiuni directe asupra judecătorilor Curții, făcându-le «vizite» înaintea unor decizii importante”; „Președintele a încălcat sistematic principiul neapartenenței politice a persoanei care ocupă funcția prezidențială și a abandonat rolul constituțional de mediator în stat și în societate”; „Președintele a încălcat în mod grav prevederile Constituției și principiul fundamental al democrației reprezentative, atunci când declară că nu va numi un prim-ministru din partea USL, chiar dacă această formațiune politică va obține majoritatea absolută în Parlament”.

Pentru ca solicitarea de suspendare a preşedintelui să fie considerată aprobată, aceasta trebuie să fie votată de majoritatea senatorilor şi deputaţilor. „În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale”, precizează Constituţia.

Această majoritate ar fi de 218 voturi, întrucât totalul deputaţilor este acum de 310, iar cel al senatorilor de 124. Numeroase mandate sunt vacante în ambele Camere.

Grupurile USL numără cu patru parlamentari sub această cifră a majorităţii.

Grupurile UDMR au 28 de senatori şi deputaţi, grupurile progresiste – 24, grupul parlamentar al minorităţilor naţionale – 16 deputaţi. De asemenea, sunt 9 deputaţi fără apartenenţă la un grup parlamentar, precum şi un senator neafiliat – Mircea Geoană.

Preşedintele PDL Vasile Blaga – partid care are în grupurile parlamentare 142 de senatori şi deputaţi – a declarat, miercuri, că PDL „este alături de preşedintele Traian Băsescu clar şi fără comentarii” şi a făcut un apel „solemn” adresat UDMR, UNPR şi grupului minorităţilor „să se trezească” şi să nu participe la acte de „banditism politic”.

Constituţia prevede că, dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui.