Astăzi se votează tăierea cu 37% a subvenţiei energiei termice din Bucureşti

Conform proiectului de rectificare bugetară, reducerea cea mai semnificativă apare la capitolul ‘Energie termică’, subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif urmând să fie diminuate cu 300 de milioane de lei, de la un total de 800 de milioane.

Nu este clar dacă această reducere este ca urmare a faptului că Primăria, care este restantă la plata acestei subvenţii de care depinde alimentarea cu apă caldă şi căldură a Bucureştiului, a contractat un credit de la Trezorerie pentru plata ei, sau această subvenţie va fi diminuată efectiv, ceea ce înseamnă că vor creşte facturile la apă caldă şi căldură ale bucureştenilor.

La începutul acestei luni, Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că oraşul este “în faliment nedeclarat”, date fiind reducerea transferurilor de la bugetul central.

Totul a pornit de la subvenţia pentru apă caldă şi căldură. În ciuda avertismentelor repetate, s-a ajuns ca, la finalul lui mai, să se găsească o soluţie de avarie pentru plata subvenţiei restante la apă caldă şi căldură: după ce Guvernul a elaborat un act normativ prin care Primăriile pot accesa credite de la Trezorerie, Primăria Bucureşti a contractat a un credit de 462 de milioane de lei, rambursabil în 20 de ani. Acesta a fost punctul culminant, care a făcut-o pe Firea să pronunţe cuvântul „faliment”: primăria a ajuns să se împrumute pentru a plăti o subvenţie restantă.

A ajuns la împrumut pentru că nu mai avea ce face: deja la finalul lunii mai nu plătise subvenţia aferentă consumului lunii ianuarie, factură emisă în februarie, cu termen de plată 90 de zile, adică începutul lui mai. Primarul a spus că oraşul nu mai are bani pentru că bugetele autorităţilor locale din România sunt sărăcite pentru că Guvernul a redus în acest an alocările de la bugetul central. Anul trecut, aceste plăţi au fost făcute, ba chiar primăria a plătit şi în avans gazele pentru centralele care fac apă caldă şi căldură.

Amintim că populaţia Bucureştiului plăteşte RADET apa caldă şi căldura la preţul de 163 de lei Gigacaloria, cel mai mic din ţară, subvenţionat, în condiţiile în care preţul de cost pentru populaţie este de 398 de lei. Mai mult de jumătate de million de locuinţe din Bucureşti sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

Ce se mai votează azi în şedinţa CGMB

* Bugetele a 19 companii municipale, totalizând peste un miliard de lei, vor fi din nou supuse dezbaterii miercuri, după ce în şedinţa din 30 mai au fost respinse. Dintre cele 19 companii, cele mai importante bugete sunt prevăzute la: Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje (343,6 milioane lei), Compania Municipală Consolidări (214,7 milioane lei) şi Compania Managementul Traficului (100,9 milioane lei).

* De asemenea, pe ordinea de zi sunt patru proiecte care vizează confirmarea hotărârilor de înfiinţare a: Companiei Municipale Consolidări SA, Companiei Municipale Eco Igienizare Bucureşti SA, Companiei Municipale Iluminat Public Bucureşti SA, Companiei Municipale Parking Bucureşti SA şi de delegare a gestiunii serviciului public privind parcajele aparţinând domeniului public şi privat al Municipiului Bucureşti către Compania Municipală Parking Bucureşti SA, precum şi de modificare şi completare a Contractului de delegare a gestiunii serviciului public privind parcajele aparţinând domeniului public şi privat al Municipiului Bucureşti.

* Consilierii generali vor decide şi referitor la un proiect privind majorarea capitalului social al Societăţii de Transport Bucureşti prin aportul în natură al unui teren de circa 34.700 mp, unde se află Depoul Victoria, şi relocarea activităţii Depoului Victoria pe amplasamentul actualului Depou Titan.

* Consilierii municipali vor dezbate un proiect de hotărâre privind ridicarea, transportul, depozitarea şi eliberarea vehiculelor staţionare neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice care fac parte din reţeaua principală de străzi a municipiului Bucureşti.

* Un alt proiect vizează tarifele de exploatare a parcajelor publice de utilitate generală din municipiul Bucureşti, precum şi zonificarea de aplicare a acestora. „Noul proiect de hotărâre stabileşte proceduri mai eficiente de administrare a parcajelor publice de utilitate generală, cu moduri de încasare a tarifelor de exploatare ce acoperă toate necesităţile utilizatorilor”, prevede expunerea de motive a proiectului.

* CGMB are în atenţie şi un proiect de hotărâre privind posibilitatea ca bucureştenii să împrumute trotinete electrice pentru o perioadă scurtă de timp. Proiectul menţionează că urmează să fie aprobat un acord de cooperare între Municipiul Bucureşti şi WOLF-E RIDES SRL legat de implementarea unui proiect-pilot de transport alternativ de tipul Electric Scooter Sharing.

* Un alt proiect stipulează declanşarea procedurilor de expropriere pentru imobilele de pe amplasamentul lucrării privind supralărgirea unor tronsoane din şoseaua Berceni. Este menţionată ca justă despăgubire pentru suprafeţele de teren şi construcţiile expropriate suma de 5.870.614,74 lei.

* CGMB va decide şi cu privire la un proiect referitor la refacerea căii de rulare a tramvaielor în intersecţia dintre şoselele Petricani şi Fabrica de Glucoză, costul fiind peste 4 milioane de lei.

* Pe ordinea de zi figurează două proiecte privind două hale de ITP. Pentru „Amenajare hală destinată efectuării ITP autobuze la autobaza Alexandria”, valoarea totală cu TVA a investiţiei se ridică la aproape 2,4 milioane de lei. Pentru „Extindere şi amenajare hală destinată efectuării ITP la autovehiculele articulate cu lungimea de 18 m, bd. Theodor Pallady, nr. 64, sector 3, Bucureşti (Autobaza Titan)”, valoarea totală cu TVA a investiţiei depăşeşte peste 5,8 milioane lei.