Atac la Facebook: Avocaţii investitorilor din criza dot-com din 2000 se pregătesc pentru procese
La mai puţin de o săptămână de la oferta publică iniţială, Facebook şi băncile de investiţii care s-au ocupat de operaţiune, în frunte cu Morgan Stanley, au fost deja acţionate în justiţie în mai multe procese, fiind acuzate că au anunţat numai marii investitori instituţionali că prognoza de creştere a veniturilor şi profitului prezentată în prospectul pentru listare este deja contrazisă de realitate.
Stanley Bernstein, avocatul care a condus comitetul de reprezentanţi legali ai micilor investitori în procesul colectiv intentat împotriva companiilor şi băncilor de investiţii în urma crash-ului dot-com din 2000, a declarat într-un interviu pentru Reuters că firma sa, Berstein Liebhard din New York, pregăteşte un proces colectiv împotriva Facebook şi a intermediarilor listării din 18 mai.
Firma de avocatură este acum în etapa de înscriere în proces a clienţilor păgubiţi de oferta publică iniţială a reţelei de socializare.
Bernstein crede că situaţia aminteşte de crash-ul dot-com, când băncile de investiţii au favorizat proprii clienţi în defavoarea micilor investitori.
În timpul „umflării” balonului speculativ din sectorul IT la sfârşitul anilor ’90, micii investitori care au subscris în cadrul valului de oferte publice iniţiale ale „companiilor de internet” au început să suspecteze nereguli în privinţa preţurilor mari vehiculate inevitabil în cazul fiecărei astfel de firme.
În final, circa 309 procese colective intentate de micii investitori în privniţa ofertelor publice iniţiale din sectorul IT au fost contopite într-o singură acţiune. Acuzarea a stipulat că băncile de investiţii care au intermediat ofertele au alocat acţiuni către investitorii instituţionali cu condiţia ca aceştia că creeze artificial cerere după listare, prin achiziţii masive. Ulterior, investitorii instituţionali aveau să iasă coordonat din piaţă la preţuri ridicate şi să împartă profiturile cu băncile de investiţii.
În 2009, după opt ani de judecată, părţile au ajuns la o înţelegere conform căreia acuzaţiile urmau să fie retrase în schimbul a 586 milioane de dolari.
Acuzaţiile împotriva Facebook, Morgan Stanley şi băncilor implicate în listarea de săptămâna trecută sunt diferite. În ultimele zile, presa internaţională a scris că executivii Facebook au anunţat băncile partenere de investiţii, la câteva zile înainte de data la care era programată listarea, că estimările privind veniturile şi profitul prezentate în prospect sunt incorecte, situaţia financiară indicând cifre mai slabe încă din trimestrul în curs.
Bancherii ar fi transmis mai departe informaţia investitorilor „cu posibilităţi”, însă estimările revizuite nu au fost făcute publice. În schimb, Facebook şi intermediarii ofertei s-au mulţumit să prezinte un prospect revizuit în care se spune numai că rezultatele financiare ar putea fi afectate, în viitor, de accesarea în tot mai mare măsură a serviciilor reţelei de socializare de pe smartphone-uri, ale căror ecrane relativ mici nu permit afişarea de spoturi publicitare.
Scandalul listării Facebook la bursă nu se orpeşte însă aici. Oferta publică iniţială şi debutul companiei pe piaţă au fost marcate de o serie de erori ale sistemelor informatice ale pieţei Nasdaq, care au întârziat tranzacţiile şi confirmările către traderi. Patru dintre cei mai mari market makeri de pe Wall Street acuză operatorul bursier Nasdaq OMX că, prin pregătirea neglijentă a listării Facebook, le-a provocat pierderi de peste 100 milioane de dolari. În această situaţie sunt mii de brokeri care nu au putut urmări în timp real câte acţiuni Facebook au reuşit să cumpere, pentru a putea face ajustări şi a reduce pierderile clienţilor.
„Este o variaţie a aceluiaşi joc, de tratament incorect pentru micii investitori (…) Am participat la peste 300 de litigii din era dot-com, am descoperit şi, sperăm, am contribuit la corectarea mai multor rele. Din păcate, băncile şi Wall Street nu şi-au învăţat lecţia şi au creat şi/sau au utilizat breşe ale legii pentru a înclina în mod incorect terenul de joc împotriva investitorilor individuali şi în favoarea unui grup select de investitori instituţionali. Este un sistem incorect care trebuie remediat”, a spus Stanley Bernstein.
El consideră că, potrivit informaţiilor apărute în presă, Facebook şi băncile de investiţii au încălcat clar reglementările privind dezvăluirea către publicul larg a informaţiilor sensibile pentru o ofertă publică iniţială.
Avocatul notează că, deşi cele două situaţii s-au desfăşurat diferit, iar pierderile în cazul Facebook sunt mult mai reduse decât în crash-ul dot-com, sumele sunt semnificative pentru micii investitori. Bernstein a mai precizat că situaţia actuală reprezintă un caz mult mai simplu, care vizează o perioadă mult mai scurtă de timp.
Potrivit unor informaţii obţinute de Bloomberg, micii investitori au subscris circa 25% din volumul acţiunilor scoase de Facebook pe piaţă, prin care reţeaua de socializare a atras 16 miliarde dolari.
Astfel, după primele trei zile de tranzacţionare, pierderile micilor investitori s-ar ridica la aproximativ 600 milioane de dolari.