‘Atacurile cu software care urmăreşte obţinerea de criptomonede fac parte dintr-o tendinţă pe care noi am evidenţiat-o în predicţiile pentru acest an. Astfel, ne aşteptăm ca hackerii să profite în 2018 de popularitatea în creştere a cripto-monedelor şi să fure bani din portofelele digitale ale utilizatorilor sau să instaleze, în secret, instrumente de mining pe dispozitive, mai ales pe cele mobile. Cercetarea Kaspersky Lab arată că numărul celor afectaţi de astfel de atacuri a depăşit deja două milioane în 2017. Pe de altă parte, dacă problema este gestionată corespunzător şi au acceptul utilizatorului, unele metode de mining de cripto-monede s-ar putea să devină o formă legală de monetizare pentru site-uri şi/ sau aplicaţii, care să înlocuiască, în timp reclamele. Cu alte cuvinte, utilizatorii şi-ar oferi, în cunoştinţă de cauză, resursele, în schimbul accesării conţinutului disponibil pe site-urile respective’, explică Dan Demeter, cercetător de securitate la Kaspersky Lab, în echipa globală de cercetare şi analiză.
Potrivit expertului, în ultimele 30 de zile, Kaspersky Lab a identificat 241 de site-uri în România care rulează Coinhive pe computerele vizitatorilor, ‘dar cercetarea continuă şi probabil numărul final va fi mai mare’.
În viziunea lui Demeter, un astfel de atac nu este neapărat foarte periculos pentru vizitatorii site-ului, dar are efecte neplăcute, pentru că foloseşte resursele dispozitivelor şi le încetineşte funcţionarea.
Specialiştii recomandă administratorilor de pagini web să folosească soluţii complexe de securitate, care să includă protecţie pentru server, iar utilizatorilor de Internet să îşi menţină programele de securitate actualizate, pentru a putea să blocheze script-uri de acest fel. De asemenea, sunt recomandate extensii de browser precum uBlock Origin, Noscript sau Adblock, pentru a combate tentativele de a le folosi resursele fără ştirea sau acordul utilizatorilor.
Criptomoneda este o monedă digitală, virtuală şi poate fi utilizată ca mijloc de plată. Folosirea prefixului ‘cripto’ arată că acest mijloc de plată utilizează criptografia, ceea ce face aproape imposibilă falsificarea acesteia. Prin folosirea tehnologiilor descentralizate se permite utilizatorilor efectuarea unor plăţi sigure şi anonimizate. Utilizatorul nu mai este obligat să se identifice ca în cazul utilizării serviciilor bancare. Moneda virtuală rulează pe un registru public numit blockchain.
Criptomonedele sunt create printr-un proces denumit minerit (mining), care implică utilizarea procesorului dintr-un dispozitiv, pentru a rezolva probleme complicate de matematică, rezultatul acestora generând monede. Utilizatorii pot cumpăra monedele de la brokeri, apoi le pot stoca sau cheltui folosind portofelele criptografice. Cele mai cunoscute exemple de criptomonedă sunt: Bitcoin, Ethereum, Ripple sau Litecoin.