Atena şi Skopje au semnat acordul pentru redenumirea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord

La ceremonia desfăşurată pe malul lacului de frontieră Prespes, au fost prezenţi prim-miniştrii celor două ţări, Alexis Zipras, respectiv, Zoran Zaev, negociatorul ONU Matthew Nimetz şi şefa diplomaţiei UE Federica Mohgherini.

Festivităţile vor vor continua cu un prânz pe malul macedonean al lacului Prespes.

„Astăzi ne facem datoria patriotică (…), un pas istoric pentru a închide rănile trecutului, pentru a deschide calea cooperării pentru ţările noastre, pentru Balcani şi pentru întreaga Europă”, a spus Tsipras.

Intervenind după 27 de ani de neînţelegeri, acest acord este de ”importanţă strategică şi poate muta munţii” pentru a aduce stabilitate şi prosperitate, a declarat la rândul său social-democratul macedonean Zoran Zaev.

Compromisul a fost deblocat prin venirea sa la putere în 2017, succedând dreptei naţionalist. Preocuparea europeană în legătură cu influenţa Rusiei în regiune a fost de asemenea decisivă, spun analiştii.

Acordul de 20 de pagini vizează soluţionarea uneia dintre ultimele certuri moştenite după dezmembrarea Iugoslaviei.

De la independenţa vecinului său în 1991, Grecia s-a opus menţinerii numelui Macedoniei, deoarece ea are propria provincie nordică cu acelaşi nume, care a fost leagănul imperiului lui Alexandru Marele, bijuterie a patrimoniului istoric grec.

Cei doi tineri actuali prim-miniştri au trebuit să facă faţă unor reacţii puternice în ţările lor, din partea opoziţiei de dreapta şi din partea unei părţi naţionaliste a opiniei publice.

Acuzat de „trădare” de către ultraşi greci, Alexis Tsipras a supravieţuit sâmbătă unei moţiuni de cenzură depusă împotriva guvernului său de rivalul său conservator Kyriakos Mitsotakis.

În Macedonia, preşedintele Gjorge Ivanov intenţionează să-şi exercite dreptul de veto pentru a bloca ceea ce opoziţia naţionalistă, de care este apropiat, a calificat drept „capitulare”, însă acest lucru ce nu poate întârzia totuşi decât puţin ratificarea documentului.

Intrarea în vigoare a acestui acord, în principiu în termen de şase luni, ar urma să ridice blocada grecească pentru aderarea micului stat balcanic la UE şi NATO.

De partea macedoneană, acordul trebuie ratificat de Parlament, aprobat prin referendum şi activat printr-o revizuire constituţională. Acesta va fi apoi supus ratificării de către Parlamentul grec.

Fluturând steaguri greceşti, câteva sute de localnici din regiune au manifestat duminică împotriva acordului de partea greacă a lacului, dar au fost ţinuţi la distanţă de ceremonie de baraje ale poliţiei.

Dar, la fel ca vineri şi sâmbătă la mitingurile de la Atena, mobilizarea a fost mai mică decât cea sperată de organizatori, care se opun oricărei împărţiri a numelui Macedonia.

Fostul prim-ministru grec Antonis Samaras, care era ministru de externe când a început disputa, este unul dintre oponenţii principali ai compromisului.

„Aţi recunoscut o aberaţie care nu va stabiliza zona, ci o va submina”, a declarat sâmbătă conservatorul, care a făcut să cadă guvernul său în 1993, supralicitând acest subiect.

Conservatorii greci au remarcat totuşi necesitatea unui compromis la începutul anilor 2000.

Atena subliniază că partea macedoneană se angajează în acord să renunţe la orice însuşire a moştenirii macedonene antice.

Pentru Kotzias, acordul ar urma să permită ţării să se concentreze şi asupra altor provocări regionale, dintre care prima este retensionarea relaţiilor cu Turcia.

Macedonia a fost primită în Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, dar mai mult de 140 de ţări, între care Rusia şi Statele Unite, au recunoscut ţara balcanică drept „Republica Macedonia”.

Skopje speră să obţină o dată pentru a începe discuţiile de aderare la UE la summitul european de la sfârşitul lunii iunie şi o invitaţie de aderare la NATO la jumătatea lunii iulie.