Atitudiunea faţă de turişti şi marketingul ineficient fac din România o destinaţie puţin atractivă

România a coborât în perioada 2011-2013 cinci locuri într-un top al competitivităţii sectorului de turism şi călătorii la nivel global, de pe 63 pe 68, în urma celor mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care Ungaria, Polonia şi Bulgaria, potrivit unui raport realizat de Forumul Economic Mondial.

Majoritatea ţărilor din Europa se situează în prima jumătate a topului, care include 140 de ţări, iar o parte a datelor folosite în studiu au fost obţinute în urma unor sondaje efectuate în fiecare ţară.

În privinţa atitudinii faţă de turiştii străini, românii sunt mai puţin primitori decât locuitorii din Lesotho (120) şi Malawi (121), dar îi depăşesc pe cei din Mauritania (123) şi Ciad (124). România se plasează pe poziţia 122 la acest capitol. La mică distanţă înaintea României se situează în această privinţă alte două ţări din regiune, Ungaria (116) şi Polonia (118), potrivit datelor organizaţiei. Ucraina (127), Bulgaria (132), Slovacia (133), Letonia (136) şi Rusia (138) sunt statele europene aflate în urma României.

După calitatea mediului natural, România (107), se siutează în clasament imediat după Paraguay şi Pakistan şi înaintea Hong Kongului şi Mexicului. Înaintea României se află ţări precum Zimbabwe (47), Zambia (51), Tadjikistan (53), Uganda (62), Honduras, Nicaragua şi Bangladesh. Din Europa, doar Malta (112), Rusia (120), Bulgaria (121) şi Serbia (125) au o clasare mai slabă.

România înregistrează, însă, cea mai slabă clasare în privinţa calităţii drumurilor, pe 138 din 140 de ţări, depăşind doar Haiti şi Republica Moldova. Chiar înaintea României se situează Rusia (134), Ucraina (135), Guinea (136) şi Mongolia (137).

În privinţa eficienţei marketingului şi brandingului pentru atragerea turiştilor, România se află pe poziţia 123, după Benin (121) şi Bolivia (122), fiind urmată de Mauritania (124) şi Kazahstan (125). Emiratele Arabe Unite au cel mai performant marketing din lume, potrivit percepţiei propriei populaţii. De o promovare mai eficientă ca România beneficiază şi ţări precum Kenya (12), Mali (31), Namibia (36) şi Botswana (52). Dintre statele europene, în urma României se află Rusia (126), Slovacia (136) şi Republica Moldova (137).

După încrederea populaţiei în Poliţie pentru alicarea legii şi menţinerea ordinii, România (107) se află imediat după Mali (100), Sierra Leone (101), Cambodgia (102), Egipt (103), Liban (104), Nepal (105) şi Lesotho (106). România este urmată de Bulgaria (108), Mozambic (109), Kenya (110), Nigeria (111), Ecuador (112), Trinidad Tobago (113), El Salvador (114) şi Republica Moldova (115). Dintre ţările europene, pe lângă Bulgaria şi Republica Moldova, doar în Rusia (129) poliţia are o imagine mai proastă.

În clasamentul general al competitivităţii, Estonia (locul 30) este prima din Europa Centrală şi de Est, urmată de Cehia (31), Grecia (32), Croaţia (35), Slovenia (36), Ungaria (39), Muntenegru (40), Polonia (42), Turcia (46), Letonia (48), Lituania (49), Bulgaria (50), Slovacia (54), Rusia (63), România (68), Macedonia (75), Ucraina (76), Albania (77), Serbia (89) şi Republica Moldova (102).

România este precedată în clasamentul Forumului Economic Mondial de India (65), Georgia (66) şi Jamaica(67), în timp ce pe poziţiile imediat următoare se află Liban (69) şi Indonezia (70) şi Maroc (71).

Turismul din România are o poziţie inferioară mediei generale (locul 68) la 8 din cei 14 indicatori principalii, respectiv politici şi reglementări (87), prioritizare de către autorităţi (103), infrastructură de transport aerian (93), infrastructură de transport terestru (109), competitivitatea preţurilor (84), resurse umane (83), afinitate pentru sectorul de turism şi călătorii (122) şi resurse naturale (88).

La 6 din cele 14 criterii, România are o poziţie mai bună decât locul înregistrat în clasamentul general. Acestea sunt sustenabilitate în raport cu mediul (58), siguranţă şi securitate (63), sănătate şi igienă (54), infrastructura de turism (34), infrastructura IT&C (59) şi resurse culturale.

Dintre criteriile secundare, România se situează foarte jos în raport cu celelalte ţări la prezenţa investitorilor străini (104 din 140) şi transparenţa luării deciziilor de către autorităţi (132), în timp ce costurile (40) şi timpul (48) necesare pentru pornirea unei afaceri sunt puncte forte.

În privinţa siguranţei şi încrederii, analiştii Forumului Economic Mondial au punctat costurile mai reduse ale companiilor cu criminalitatea şi terorismul, dar şi lipsa de încredere în serviciile poliţiei. Astfel, România se situează pe locul 107 din 140 de ţări în privinţa încrederii populaţiei în serviciile poliţiei.

La sănătate şi igienă, România este trasă în jos de accesul la apă şi canalizare al populaţiei (poziţiile 92 şi 93).

Locul foarte slab ocupat de România în privinţa prioritizării sectorului de turism şi călătorii este explicat prin importanţa redusă acordată de autorităţi (locul 129), fonduri alocate ca procentaj din buget (112), dar şi eficacitatea marketingului pentru atragerea turiştilor străini (123).

De asemenea, calitatea (119) şi reţeaua (114) de transport aerian lasă de dorit, în timp ce calitatea drumurilor (138), a porturilor (134) şi a infrastructurii de transport terestru (130) este extrem de redusă în raport cu celelalte ţări.

Românii au o afinitate mai redusă pentru sectorul de turism şi călătorii în rândul ţărilor incluse în raport, din cauza atitudinii populaţiei faţă de vizitatorii străini (locul 122 din 140 de ţări) şi a gradului de orientare către client (114).

România se plasează spre coada clasamentului (107) la calitatea mediului, chiar dacă după numărul de situri naturale incluse în patrimoniul mondial al UNESCO se află în prima jumătate a topului (45).

Prima poziţie a clasamentului general privind competitivitatea în turism este ocupată de Elveţia, urmată de Germania, Austria, Spania, Marea Britanie, SUA, Franţa, Canada, Suedia şi Singapore, în timp ce pe ultimele poziţii se află Burundi (138), Ciad (139) şi Haiti (140).