‘În acest caz /proiectul de la Roşia Montană, n.r./, s-au schimbat multe faţă de ce era la începutul anului 2013. Avem un raport în Parlamentul României care ne dă sarcini. Raportul a fost votat de Camera Deputaţilor şi deja a intrat în lucru. Acel raport spune că, pe anumite probleme tehnice, datele transmise sunt superficiale. Poziţia statului român trebuie să fie mult mai clară şi cu o analiză mult mai bine făcută. De aceea, pe subiectul Roşia Montană e de lucru (…) Cine se grăbeşte pe proiectul Roşia Montană greşeşte. Roşia Montană trebuie făcut cu chibzuinţă şi în litera legii, care este în favoarea cetăţenilor’, a spus ministrul Mediului.
Acesta a adăugat că, atât timp cât există o decizie judecătorească prin care este blocată descărcarea arheologică a unei părţi a investiţiei, proiectul nu are cum să meargă mai departe.
‘(…) Parlamentul, la ora actuală, n-a decis în favoarea mutării pârâului Corna din Valea Corna şi, deci, la modul în care realizat proiectul, nu are cum să fie făcut. Pe de altă parte, există o decizie judecătorească care blochează descărcarea arheologică a unei părţi importante a investiţiei. Asta înseamnă că noi nu vom putea emite un punct de vedere pe un proiect tehnic, care, până la urmă, nu are în oglindă toate aprobările ca, în eventuală avizare favorabilă, să poată intra pe teren şi să lucreze. Pentru noi, tot ce înseamnă aviz din partea Ministerului Culturii, pe descărcare arheologică, reprezintă unul dintre documentele esenţiale’, a punctat Attila Korodi
Recent, Jonathan Henry, directorul general al Gabriel Resources, dezvoltatorul proiectului minier Roşia Montană, s-a declarat sceptic cu privire la faptul că investiţia ar putea primi undă verde în acest an din partea autorităţilor române.
Potrivit cotidianului Daily Telegraph, compania canadiană Gabriel Resources intenţiona să acceseze piaţa londoneză pentru vânzarea unor obligaţiuni în valoare de 1,5 miliarde de dolari cu care să finanţeze dezvoltarea proiectul minier Roşia Montană, însă din cauza incertitudinii politice, obţinerea autorizaţiilor necesare pentru acest proiect a fost amânată.
Pe de altă parte, în urmă cu două săptămâni, investitorul a anunţat că ar putea concedia aproximativ 80% dintre angajaţii subsidiarei sale din România (aproximativ 400 de angajaţi), începând cu data de 1 mai 2014 dacă perspectivele pentru proiectul minier Roşia Montană nu se vor îmbunătăţi.
Comisia parlamentară specială pentru Roşia Montană a respins, pe 11 noiembrie 2013, proiectul în forma venită de la Guvern, iar o a doua încercare pentru aprobarea proiectului a eşuat în luna decembrie.
Între timp, coaliţia guvernamentală a fost modificată, locul liberalilor fiind luat de UDMR.
Compania Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/ intenţionează să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.
Compania fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, acţionari fiind compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19,31% şi Gabriel Resources – cu 80,69%.
În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.