Au făcut fericiți milioane de consumatori de bere, ca să facă milioane de euro din cărți. Povestea Libris, cea mai mare librările online din țară

Statistic, trăim în țara cu cea mai mică piață de carte din Europa. Vorbim despre aproximativ 60 de milioane de euro anual, adică de peste 80 de ori mai puțin decât rulajul anual al Dacia, cea mai mare companie a țării.

Poate părea descurajant pentru, să spunem, un investitor care caută idei de afaceri. Acesta ar putea răscoli internetul sau ar putea citi o mulțime de cărți pentru a găsi foarte ușor răspunsuri la întrebările sale. Incertitudinea va rămâne însă acolo undeva.

Plasați-vă acum în 1991, când nu-ți tratai curiozitatea prin wifi. Cum arăta nesiguranța atunci?

“Era un capitalism feroce în acei ani. Lumea noastră era într-un proces de schimbare, întreaga Românie se schimba cultural, apărea ideea de business, de competiție reală, de afacere. Era o perioadă foarte intensă și incertă. Exista un apetit uriaș al populației pentru cumpărături, pentru descoperiri și pentru informație”, povestește Virgil Oniță, fostul angajat al Întreprinderii Aeronautice Române /IAR Ghimbav, care, alături de soția sa, Ana Oniță, a pus bazele grupului Libris ce înglobează azi librăria St.O.Iosif din Brașov, magazinul online Libris.ro și o editură.

Coada la cărți i-a salvat de datorie

În 1991, cei doi au preluat de la Centrul de Librării, prin metoda privatizării MEBO, librăria Șt. O Iosif, pe care Ana Oniță o conducea încă din 1980. “Am înființat firma Libris SRL pe 21 octombrie. Am luat în gestiune stocul și logistica, pe care trebuia să le achităm în decurs de un an”, mai spune cel ce a devenit atunci administratorul societății, cel însărcinat să producă 100.000 de dolari, adică în jur de 7 milioane de lei, pentru a-și achita datoria către Centrul de Librării.

LIBRIS SRL avea capital 100 000 lei, din care 60% aport asociat în natură și 40 000 de lei numerar.

“Am făcut împrumut la bancă, cu toate că devalorizarea începuse să-și arate colții. Era însă o „foamete” de carte străină și literatură nouă românească, la care până atunci publicul nu a avut acces, deci vânzările mergeau bine”, mai spune antreprenorul care a reușit atunci, în mai puțin de termenul limită de un an, să achite datoria la viitoarea societate comercială privatizată prin MEBO. A izbândit stând la cozi, uneori de cu noaptea, pentru a prinde cele mai bune noutăți editoriale.

“Asigurarea stocurilor era o provocare. Făceam drumuri la București să aducem noutățile editoriale. Iar când ajungeam înapoi, în jur de prânz, oamenii stăteau la rând până ce descărcam. Vindeam, încasam și plecam înapoi după alte titluri de la noile edituri private înființate. Plăteam stocurile pe loc la editură, deoarece cererea era foarte, foarte mare. De multe ori plecam noaptea pentru a mă așeza la rând la tipografia din Casa Presei să prindem noutățile”, povestește antreprenorul.

Bani din capse pentru o librărie de vis

Au urmat investițiile în librăria St.O.Iosif, care fusese preluată într-o stare deplorabilă. Banii au venit dintr-un business conex, o oportunitate inedită de care soții Oniță au profitat pentru a-și vedea visul realitate.

“Pentru a putea renova librăria St.O.Iosif, am început să derulăm și alte afaceri… Am aflat că fabricile de bere și ape minerale din România, care aveau aprovizionare centralizată, nu mai aveau capse (dopuri) de îmbuteliat sticle. Aveau nevoie de o anumită calitate și maleabilitate pe care nu le puteau obține în România. Dar aveau bulgarii… Am reușit într-un timp foarte scurt să importăm câteva zeci de milioane de capse din Bulgaria și am făcut manageri de fabrici de bere bucuroși, iar pe iubitorii de bere fericiți. Iar noi am reușit să modernizăm Libraria St.O.Iosif din Brașov, sediul LIBRIS la acea dată. Din păcate schimbările legislative ne-au împiedicat să continuăm investiția indirectă în cultură a iubitorilor de bere”, explică antreprenorul pentru care afacerea cu capace a fost o „gură de oxigen” în vremuri deosebit de tulburi și nesigure pentru mediul de afaceri din România.

Astfel de vremuri au mai urmat, dar familia Oniță a știut să-și păstreze mereu tubul de oxigen aproape – o echipă “de oameni frumoși cu care ne mândrim cel mai mult și care au devenit adevărate personalități în domeniul în care activează“. De altfel, investiția în echipă a fost una dintre măsurile luate de cei doi soți încă de la începutul afacerii. “Am extins echipa, inclusiv cu membri ai familiei care ne-au susținut încă de la începuturi și care sunt și astăzi alături de noi: Rodica Totoianu, Laura Țeposu, Augusta Oniță. Am învățat împreună ce înseamnă economia de piață. Cu sprijinul lor, am reușit să punem pe picioare o afacere de familie cu capital 100% românesc”, mai povestește Virgil Oniță.

De altfel, Laura Țeposu, cea care s-a alăturat echipei Libris încă din 1997, a devenit ulterior partener și CEO-ul Libris.ro, omul care a dus cocheta librărie brașoveană în mediul online.

Contabil și librar. Povestea celei care a creat Libris.ro în plină criză financiară

Pe Țeposu, dragostea pentru cărți a deturnat-o practic de la cursul firesc al unei cariere ce începuse foarte promițător, în contabilitate. Absolventă de Științe Economice și cu examenul de expert contabil luat, aceasta a înființat în 2000 o firmă de contabilitate. În paralel, lucra ca librar la St.O.Iosif, poziție care a ajutat-o și după 2009 când a devenit partenera de afaceri a familiei Oniță, prin preluarea a 50% dintre părțile sociale. “Printre cărți mi-am petrecut toată viața”, povestește actualul CEO Libris.ro, care a decis să renunțe la firma de contabilitate în 2009, în plină criză financiară.

Motivul?

Visa ca tot mai mulți români să aibă acces la cărți, chiar dacă nu au prea multe resurse financiare.

“Am decis atunci să mă dedic integral cărților, respectiv să le facem accesibile în toată țara prin intermediul unui magazin online – libris.ro. Ca și în 1991, când a fost preluată librăria, era o perioadă de schimbare. Era criza economică, iar efectele sale începeau să se resimtă în România. Foarte multă incertitudine. Librăriile fizice se închideau, spațiile se restrângeau, consumul se contracta”.

100.000 de euro și trei oameni care făceau de toate. De la o librărie fizică în online

Dar multe business-uri, inclusiv cele cu cărți, se extindeau în online, un mediu în care românii se simțeau tot mai confortabil. “Se întrevedea potențialul mall-urilor online, ulterior al marketplace-urilor. Au apărut mulți investitori în zona aceasta”, mai spune CEO-ul libris.ro care s-a pregătit pentru expansiunea virtuală stopând orice alte investiții în offline.

“Eu mi-am dorit să mă focusez în această direcție și am decis încă din primii ani că ne vom dezvolta online, motiv pentru care nu am deschis alte librării fizice, nici nu am extins portofoliul de produse pe orizontală cu alte tipuri de produse. Suntem și astăzi un univers cultural, unde alături de cărți se regăsesc produse educative sau care întregesc experiența lecturii într-un mod natural”, explică managerul care a pornit proiectul libris.ro cu 100.000 de euro, adică “toate economiile ei, plus credite pe persoană fizică”.

 Este o sumă ‘foarte limitată“, după cum apreciază antreprenoarea care a trebuit să compenseze învățând de una singură, pentru a putea fi omul bun la toate pentru o perioadă lungă de timp.

Povestea libris.ro a început așadar cu numai 3 oameni. “Făceam atunci de toate: marketing, împachetarea coletelor, telefoane, contabilitate, tot”. Iar două luni “am pedalat în gol”.

Magazin creat de un singur programator. „Nu știam că sunt platforme de e-commerce”

 “Efectiv nu știam de unde să pornim și nu aveam nici la ce resurse de educare să apelăm. La vremea aceea informația despre domeniul online era foarte limitată. De exemplu, am pedalat două luni în gol neștiind că există platforme de e-commerce și încercând să construim un magazin online cu un programator. După ce am avut platforma, în două luni am reușit să fim online. Am înregistrat prima comandă pe Libris.ro în 21 mai 2009. Nu aveam nici 50 % dintre produse documentate. Libris.ro era departe de a fi perfect, dar nu aveam timp de pierdut și ne-am pus la treabă”.

În plus, timp de un an, pentru că nu au avut bani de investit într-un depozit dedicat livrărilor, magazinul online și-a desfășurat activitatea în librăria St.O.Iosif.

“Abia după un an am reușit să ne mutăm într-o locație proprie, care se numea impropriu depozit. Era o casă mai mare, plină cu cărți”, povestește Țeposu. Pe hârtie, apăruse însă și planul unui depozit propriu, un spațiu de 500 de mp conform estimărilor antreprenoarei. “În final a ieșit de 10 ori mai mare”, conchide managerul care, în cei 12 ani de Libris, și-a setat mereu obiective flexibile, adaptându-și permanent planul de business la noile realități.

Riscând pentru a crește

Țintele ei au fost însă mereu sus, ceea ce o face pe antreprenoare, uitându-se înapoi, să catalogheze investiția în depozit drept una “dificilă, chiar riscantă”. “De depozit aveam nevoie pentru a putea crește și a putea scala. A fost un proiect care depășea simțitor posibilitățile noastre de finanțare, iar investiția estimată inițial la 2 milioane de euro a urcat la 3 milioane. A trebuit din nou să câștigăm încrederea băncilor să finanțeze suma necesară finalizării construcției. Au urmat doi ani grei, cu datorii mari ce trebuia rambursate într-un termen foarte scurt, dar lucrurile s-au așezat și sunt în direcția bună”, explică aceasta.

Trecând peste provocări

Fiecare dintre asociați a văzut problema din alt unghi și nu s-a lăsat până nu a găsit o soluție. Virgil Oniță, omul “tehnic” din companie, vorbește despre provocări raportându-se la clienți, în timp ce economista Țeposu face referire la bani. “Foarte greu ne-a fost în această industrie fără ajutorul statului român, comparat cu alte state care alocă sume importante din PIB industriei cărții. În România, proiectele de promovare a lecturii au fost puține și majoritatea inițiative private, care pot avea efecte limitate. Noi am alocat întotdeauna resurse pentru promovarea autorilor români, a lecturii în rândul celor mici, a cititului în general. Cred că dacă încurajarea lecturii ar fi o politică de stat, sau măcar o prioritate pentru stat, am avea cu toții de câștigat”, apreciază Virgil Oniță.

“Resursele cu care am pornit au fost mici și a fost întotdeauna o provocare să le gestionăm. Dintr-o altă perspectivă, asta a avut și o parte bună, pentru că am fost întotdeauna foarte atenți la cheltuieli. Practic, am tratat fiecare cheltuială ca pe o investiție: ne ajută să generăm rezultate pe termen lung sau scurt, o facem! Nu ne ajută, nu o facem! Această abordare ne-a ghidat pe tot parcursul acestor ani”, apreciază Țeposu care, la început, când “se lupta pentru supraviețuire” și-a gândit investițiile pe termen scurt. “Fiecare bănuț investit trebuia să se întoarcă rapid. Abia ulterior, după ce am capitalizat firma, am început să privim și ceva mai departe. Câștigarea încrederii a fost întotdeauna o provocare pentru noi, mai ales în contextul social autohton: a trebuit sa câștigăm încrederea clienților, a furnizorilor și a băncilor să ne finanțeze proiectele. (…)Băncile sunt partenerii noștri dintotdeauna pentru dezvoltare și folosim, desigur, resursele proprii”, concluzionează aceasta.

Și implementând propriile soluții

Soluțiile au venit din ambele părți și au constat în proiecte proprii de încurajare a lecturii precum Oameni și Cărți, #RespectYourself – Oferă-ti timp pentru lectură și înființarea unei edituri, dacă îl asculți pe Oniță sau “într-un mod onest, deschis, integru și consecvent de a acționa”, dacă pasezi microfonul la Țeposu.

Mergând către concret, succesul grupului Libris se datorează  unor mutări strategice precum cea din 2012 când Libris.ro a devenit primul magazin din marketplace-ul eMag, cât și cea de a investi, în 2018, peste 4 milioane de euro, într-un depozit nou ce le permite o bază solidă pentru dezvoltarea ulterioară.

În plus, cei doi antreprenori vorbesc despre importanța resursei umane și a culturii organizaționale, cu ajutorul cărora “ne putem adapta și reinventa oricând”, după cum spune CEO-ul companiei care a experimentat recent un moment de maximă solidaritate a angajaților față de business.

Inclusiv în criza Covid-19, când toți angajații ambalează cărți în toiul nopții

Criza medicală prin care trecem a adus un plus de creștere pentru Libris, dar a venit la pachet cu o serie de probleme destul de dificil de gestionat – o criză a forței de muncă.

“În perioada stării de urgență, când oamenii din depozit nu mai făceau față livrărilor, erau demoralizați. Ne-am mobilizat toate departamentele care lucrau de acasă (marketing, IT, contabilitate, call-center), am venit câteva nopți la rând, am preluat marfa, am strâns comenzi și i-am ajutat să ajungă la zi. A fost un efort care ne-a ajutat pe toți și ne-a consolidat ca echipă”, povestește Țeposu care, în ultima vreme, a trebuit să se focuseze cu precădere pe măsurile de siguranță la locul de muncă.

“Am separat oamenii din depozit, care evident nu pot lucra de acasă, în două schimburi pentru a putea respecta distanțarea, cu reducerea programului de lucru, dezinfectarea locurilor și toate măsurile cunoscute”, explică managerul care se pregătește din nou de investit.

Business în creștere. Planuri de investiții

Laura Țeposu estimează pentru acest an o cifră de afaceri de peste 13 milioane euro, față de 11,3 milioane de euro în 2019, în contextul în care grupul a profitat din plin de schimbarea obiceiurilor de achiziție ale românilor, forțați oarecum să migreze în online. În plus, antreprenoarea vede avantajele faptului că românii nu mai pierd timp și bani cu transportul, există mai mult timp pentru citit, dar și de digitalizarea accelerată și accesul facil și ieftin la cursuri.

Retailerul a făcut chiar și angajări în perioada aceasta, ajungând la 125 de persoane, față de 100 la începutul anului și anunță investiții în platforma e-commerce. În plus, pentru 2021 vor să demareze un proiect de extindere a depozitului actual, pentru a-i crește capacitatea cu 80%.

“În condiții de incertitudine, panică sau frică, reacția firească a organismului este de a paraliza, de a se conserva. Dar tot într-o situație de criză pot exista și multe oportunități pe care doar cei pregătiți sa treacă peste blocaj le pot fructifica”, conchide Laura Țeposu.

Cum altfel ar putea concluziona un librar, decât cu Voltaire

“Am ajuns mai departe decât aș fi putut visa. Voiam să dezvolt o afacere în care să pun pasiune și să muncesc de plăcere. După mine, cel mai important lucru, indiferent de domeniu, este să pui pasiune în implicarea ta. Indiferent câte nopți nedormite au fost în acești 30 de ani, e un drum care merită, pe parcursul căruia am alături o echipă extraordinară. Nici acum 15 ani nu am știut că Libris SRL o să ajungă librăria online nr 1 prin Libris.ro. În schimb, știam că lucrăm cu oameni care ar fi avut succes în orice multinațională, bancă etc., motiv pentru care aveam încredere și mă bucur că au pus suflet, nu au plecat prin lume, ci au contribuit la dezvoltarea Grupului de firme Libris”, punctează Virgil Oniță, care se raportează la succes asemeni lui Voltaire:

„Succesul care nu are urmări, nu înseamnă nimic”.