Au făcut deja profitul bugetat pe tot anul. Care sunt cele 9 companii care au reuşit performanţa

Totodată, în cele mai multe dintre cazuri bugetele au fost construite conservator, din cauza incertitudinilor legate de criza prelungită. Mai ales Fondul Proprietatea (FP) şi SIF-urile, invocând riscul de piaţă, îşi fac o regulă din corservatorismul bugetelor de venituri şi cheltuieli (BVC).

Pe de altă parte, faptul că, în mai mult de jumătate de cazuri, într-un an foarte greu, companiile au înregistrat profituri şi venituri mai mari decât rezultatele pe Semestrul 1 din anul trecut, atestă indirect prudenţa cu care firmele şi-au propus ţinte conservatoare pentru acest an.

Performanţă

16 dintre cele cele mai mari 25 de companii de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat profituri mai mari în prima jumătate din 2012 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, incluzând în această statistică şi societăţile de investiţii financiare (SIF) şi Fondul Proprietatea (FP) (v. tabelul alăturat).

SIF-urile şi FP ar merita o analiză separată, fiind fonduri de investiţii, care câştigă din plasamante financiare şi nu din vânzarea produselor pe care le fabrică. Pe de altă parte, 2012 este un an irepetabil pentru SIF-uri, cel dintâi în care profită de pe urma vânzării pachetelor de acţiuni BCR către Erste.

FP şi 3 SIF-uri (Banat Crişana – simbol bursier SIF1, SIF Moldova – SIF2 şi SIF Transilvania – SIF3) şi-au depăşit deja consistent ţinta de profit programată pentru întreg anul, ca şi pe cea a veniturilor totale. La aceast din urmă capitol li se adaugă şi SIF Muntenia (SIF4).

Că este vorba mai ales de banii veniţi din tranzacţia cu Erste se vede şi din faptul că dintre companiile cu astfel de performanţe lipseşte SIF Oltenia, care încă nu a încheiat tranzacţia respectivă, deşi a semnat, ca toate celelalte SIF-uri, acordul care prevede termenii vânzării.

În plus, asupra managementului SIF-urilor şi al FP investitorii fac presiuni tot mai mari pentru a da dividende cât mai mari, care să suplinească eventualele pierderi din tranzacţiile cu alte tipuri de acţiuni. De aceea, administratorii respectivi şi-au reorientat politica de portofoliu, către vânzarea multor companii care nu dau dividende sau ale căror acţiuni nu sunt susceptibile să înregistreze aprecieri mari pe termen cât mai scurt.

În 6 luni cât pentru tot anul

Există 5 excepţii de companii industriale care au reuşit deja să-şi depăşească, în Semestrul 1, profitul programat pentru aces an.

Astfel, cel mai mult faţă de bugetul programat pe 2012 a câştigat Artego Tg. Jiu (ARTE), producătoarea benzilor de cauciuc pentru transportoarele exploatărilor miniere: 2 milioane profit net în Semestrul 1, decât cel bugetat pe 2012. Este urmată de fosta glorie a telefoniei româneşti Electromagnetica Bucureşti (ELMA), care şi-a depăşit cu peste 24% profitul bugetat pe tot anul.

În ambele cazuri, bugetele s-au dovedit a fi prea conservatoare. ARTE nu putea conta, la începutul anului, pe investiţiile statului în mine.

ELMA a avut dintodeauna o abordare conservatoare, având nevoie de bani pentru programul de microhidrocentrale şi simţind presiunea caer avea să se exercite asupra beneficiarilor „speciali“ ai curentului ieftin de la Hidroelectrica.

Aceeaşi performanţă au reuşit-o Azomureş Tg Mureş (AZO), cu 15,2 % faţă de câştigul de 143.7 milioane de lei, bugetat pe întreg anul 2012; respectiv Antibiotice Iaşi (ATB), care a câştigat net 25,8 milioane de lei, cu 2,7% mai mult decât aştepta de la tot anul.

Cum este de aşteptat, nici o firmă (cu excepţia SIF-urilor, din motivele enunţate mai sus) nu a obţinut deja cifra de afaceri planificată pentru tot anul. Astfel că depăşirea ţintelor de profit pe tot anul rămâne conjuncturală, nefiind rezultatul creşterii explozive a vânzărilor şi nu dă nici o indicaţie despre mersul economiei.

Majoritatea companiilor se confruntă cu un mediu economic incert şi viciat de luptele politice, care au amplificat exponenţial trendinţa de depreciere a leului.

Majoritatea bugetelor companiilor care importă şi/sau exportă au fost calculate la cursuri valutare medii care nu mai sunt realiste. Aşa de pildă, producătoarea de piese auto Compa Sibiu (CMP), a luat în calcul un indice de inflaie de 3,2% pe 2012 şi un curs mediu de 4,27 lei / euro. Iar Compa stă bine, căci exportă, şi şi-a atins deja ţinta de profit pe acest an.

În general, pentru cele mai căutate 25 de companii de la bursă, perspectivele nu arată dramatic pentru 2012, mai ales că unele au cicluri de fabricaţie şi încasări pe termene mai lungi. Ceea ce nu este valabil neapărat pentru restul companiilor româneşti, mai ales cele mici.