Preţul aurului a crescut vineri, 4 martie 2022, şi a atins cea mai mare valoare din istorie anunţată de BNR: 281,5126 lei pentru un gram. Nu există date pe site-ul băncii centrale pentru valorile metalului preţios înainte de 2005.
Printre principalele motive pentru creșterea prețului aurului se numără tocmai inflația foarte ridicată, precum și îngrijorările legate de o escaladare a conflictului din Ucraina. „În cazul unei invazii rusești, este foarte probabil ca valoarea metalului prețios să crească. Investitorii se refugiază în siguranță chiar înainte de a se declanșa un conflict armat”, a declarat săptămâna trecută Daniel Vasilev, economist şef al Tavex Group.
Din punct de vedere istoric, incertitudinea geopolitică a fost unul dintre principalele motive pentru care investitorii au cumpărat aur. Restul, precum și riscurile împotriva cărora protejează metalul, pot fi văzute în articolul din link:
În același timp, indicele prețurilor de consum, care măsoară în mod tradițional inflația, a atins în ianuarie în SUA cea mai mare valoare din ultimii 40 de ani. Într-un interviu recent, economistul șef al Tavex, Daniel Vassilev, a comentat că în 2022 se va înregistra o creștere continuă a prețurilor de consum, nu o scădere.
Curs valutar – Euro a început ziua la valori cuprinse între 4,9468- 4,9493 lei. Azi, BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,9491 lei pentru un euro. Cursul anunţat de Banca Naţională în şedinţa precedentă a fost de 4,9489 lei. Moneda europeană a atins, pe 22 septembrie 2021, cel mai mare nivel din istorie, în faţa leului, la cursul BNR (4,9495 lei).
Dolarul a crescut la 4,49 lei, faţă de 4,46 lei, nivelul anunţat în şedinţa precedentă de la BNR. Pe 23 martie 2020, dolarul a atins cel mai ridicat nivel din istorie în faţa leului: 4,5316 lei.
Lira sterlină a crescut la 5,98 lei, faţă de 5,97 lei, cursul anunţat de BNR în şedinţa precedentă.
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat vineri, 4 martie 2022, un curs de referinţă de 4,9491 lei/euro, 4,4984 lei/dolar, 5,9873 lei/liră sterlină, 4,8979 lei/franc elveţian.
ROBOR la trei luni a crescut la 4,03%%, faţă de 3,97%, valoarea din şedinţa precedentă şi a atins cea mai ridicată valoare din 7 august 2013 şi până acum.
ROBOR la şase luni a crescut la 4,17%, faţă de 4,14%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cea mai mare valoare din 13 august 2013 şi până acum.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.
Evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară este de obicei corelată cu evoluţia randamentelor la titlurile de stat.
Decizia BNR din 9 februarie a surprins oarecum pieţele financiare. Deşi toată lumea se aştepta la continuarea pasului de majorare a dobânzii de 25 de puncte de bază, BNR a decis să crească dobânda cu 50 de puncte de bază. Este o creştere de dobândă mai accentuată care lasă loc să se înţeleagă că rata inflaţiei la finalul primului trimestru din 2022 va depăşi semnificativ nivelul de 10% şi totodată previziunea BNR pe inflaţie în 2022.
Piaţa se aşteaptă ca ROBOR să ajungă la 4,5% – 5% la finalul anului, iar IRCC la 4% în trimestrul al II-lea din 2023, conform ING Bank. BCR este ceva mai optimistă şi vede dobânda cheie la 3,5% în 2022.