Activele riscante, cum ar fi acţiunile, au crescut în ultimele luni, în urma măsurilor masive de stimulare din partea băncilor centrale şi a guvernelor, dar şi preţul metalului galben a crescut, un semn al incertitudinilor ridicate asupra efectelor pe termen lung ale crizei din domeniul sănătăţii. De asemenea, tensiunile geopolitice sprijină creşterea preţului aurului, perceput ca o investiţie de refugiu în vremuri de incertitudini.
Pe piaţa spot uncia de aur a urcat miercuri la nivelul record de 2.030,72 dolari, în urma reducerii apetitului investitorilor pentru activele riscante. Anul acesta preţul aurului a urcat cu aproximativ 33%.
Miercuri dimineaţă, indicele MSCI al acţiunilor din regiunea Asia Pacific (excluzând Japonia) se situa la 560,36 puncte, aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele şase luni, în timp ce indicele Bursei de la Tokyo a scăzut cu 0,86% iar Bursa din Australia înregistra un declin de 1%. Şi acţiunile chineze au scăzut în timp ce indicele Kospi al Bursei din Coreea de Sud se apropie de cel mai ridicat nivel octombrie 2018.
Înainte de pandemia de COVID-19, majoritatea băncilor private recomandau clienţilor lor să păstreze doar o mică parte din avuţia lor sub formă de aur. În prezent, unii dintre aceşti consilieri direcţionează până la 10% din portofoliile clienţilor lor spre metalul galben, pe măsură ce stimulente introduse de băncile centrale au redus semnificativ randamentele la obligaţiunile guvernamentale. În aceste condiţii, să deţii aur este mai atractiv, chiar dacă deţinerea de aur nu aduce venit.