Institutul austriac de ecologie a redactat un raport la comanda Ministerului federal al agriculturii, pădurilor, mediului înconjurător şi apelor care are ca scop să descrie efectele pentru Austria ale unui eventual incident grav la Kozlodui.
Intenţia Bulgariei este amplasarea unui nou reactor de ultimă generaţie (3 sau 3+) cu o putere nominală de 1.200 MW. Sofia a anunţat Viena cu privire la această intenţie în iunie 2013, iar în octombrie i-a trimis raportul privind impactul asupra mediului înconjurător.
Experţii austrieci formulează zeci de întrebări către autorităţile bulgare. Scopul lor principal este să stabilească cât de mare este riscul pentru Austria, distanţa faţă de Kozlodui fiind de 700 de kilometri. Autorii raportului austriac susţin că datele din documentul primit de la partea bulgară nu le permit să excludă acest risc în cazul celui mai negru scenariu (explozie nucleară cauzată de o avarie tehnică, de căderea unui avion sau de un cutremur puternic).
Un scenariu bazat pe datele meteo reale din anul 1995 arată că este probabil să se ajungă la contaminare cu Cesiu-137, ceea ce ar impune măsuri de urgenţă în agricultura austriacă, precum culegerea timpurie a recoltei sau punerea la adăpost a păsărilor şi animalelor. Experţii austrieci întreabă de ce partea bulgară prezintă date doar cu privire la perimetrul de 200 kilometri în jurul centralei, în condiţiile în care datele arată că în cazul în care viteza vântului este de 2 metri în secundă, în primele 48 de ore contaminarea radioactivă se va extinde la 346 km, iar dacă viteza vântului este de 5 kilometri în secundă, vor fi afectate şi zone îndepărtate la 864 kilometri de la centrală.
În decembrie 2013, Holdingul bulgar de energie a semnat un acord cu grupul american Westinghouse cu privire la amplasarea unui nou reactor la centrala nucleară la Kozlodui. Premierul bulgar Plamen Oreşarski a declarat atunci că, dacă totul va decurge normal, lucrările de construcţie a reactorului ar putea începe în anul 2016. Este vorba de un reactor ‘AP 1000’, de 1.000 MW, care să li se alăture celor două existente şi care au aceeaşi capacitate. Alte patru reactoare ale centralei, de 440 MW fiecare, au fost oprite, la cererea Uniunii Europene, în perioada 2002-2006, deoarece au fost considerate nesigure de către Bruxelles. Decizia de principiu privind construirea unui nou reactor la Kozlodui a fost luată în anul 2012 de guvernul precedent, care a hotărât să renunţe definitiv la proiectul pentru o centrală nucleară la Belene.