„SUA au declarat deja că sunt împotriva acestui proiect şi noi ştim acest lucru. Noi susţinem acest proiect, pentru că suntem interesaţi în livrări energetice sigure în Austria”, a spus Kurz.
El a adăugat, potrivit Interfax, că „la urma urmei în Europa există un anumit consens pe marginea acestui proiect şi noi vom continua să-l susţinem”.
Austria, a precizat Kurz, are nevoie de gaz pentru încălzire şi pentru activitatea de producţie a întreprinderilor. Ea ar putea cumpăra gaz de la SUA, însă „atât timp cât preţul rusesc este mai bun decât cel american, Rusia va fi pentru noi un partener mai atractiv”, a susţinut cancelarul austriac, citat de agenţia de presă rusă.
Sebastian Kurz şi-a declarat, de asemenea, convingerea că Donald Trump, „ca fost om de afaceri, va înţelege că în această problemă avem interese diferite”.
Şi cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a apărat sâmbătă cu putere relaţiile economice şi politice ale ţării sale cu Rusia, îndemnându-i pe liderii prezenţi la conferinţa de securitate de la Munchen să coopereze în abordarea problemelor globale. Adresându-se unei audienţe în care se afla şi Ivanka Trump, fiica preşedintelui american Donald Trump, Angela Merkel a apărat proiectul noului gazoduct Nord Stream 2, între Rusia şi Germania, criticat de liderul de la Casa Albă.
Săptămâna trecută, statele membre ale UE au căzut de acord asupra unui compromis cu Parlamentul European şi Comisia Europeană pentru reglementarea gazoductului Nord Stream 2, construit în prezent între Rusia şi Germania. Potrivit surselor, operatorul gazoductului se poate aştepta la reglementări suplimentare, dar proiectul derulat de un consorţiu condus de grupul rus de stat Gazprom nu este în pericol.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina. Conducta Nord Stream 2 este preconizată să devină operaţională la finele lui 2019. Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro.