Acţiunea, întreprinsă împreună cu organizaţii neguvernamentale de ajutor pentru solicitanţii de azil, îi vizează în primul rând ”pe cei pentru care este puţin probabilă acordarea unui drept de sejur permanent”, a indicat ministrul austriac de interne, Wolfgang Sobotka, într-o conferinţă de presă la Viena.
Guvernul, care a înregistrat peste 130.000 de cereri de azil din 2015, estimează la circa 50.000 numărul persoanelor susceptibile de a fi respinse la încheierea procedurilor până în 2019.
Întoarcerea voluntară permite ”o mai bună organizare a reintegrării în ţara de origine” şi este ”mai puţin traumatizantă” decât o întoarcere forţată, a declarat Bernd Wachter, secretarul general al Caritas, una dintre cele mai importante organizaţii din Austria de primire a migranţilor.
Primii 1.000 de voluntari vor beneficia de o primă de întoarcere de 1.000 de euro, în plus faţă de preţul călătoriei şi de un ajutor local de reintegrare, a explicat ministrul. Prima ar putea ajunge la 3.000 de euro pentru o familie.
Această campanie va fi popularizată prin panouri publicitare multilingvistice, pe reţelele sociale şi pe un site special, potrivit promotorilor săi.
Rezervată în principal iranienilor, irakienilor, pakistanezilor şi cetăţenilor originari din Africa Sub-Sahariană, prima nu se referă decât la persoanele care au deja deschis un dosar, a precizat Wachter. Măsura nu vizează persoanele originare din Balcani.
Circa 10.700 de migranţi au părăsit Austria în 2016, dintre care 5.800 de bunăvoie. Valoarea primelor era până în prezent plafonată la 500 de euro.
Austria, cu o populaţie de 8,7 milioane de locuitori, este una dintre ţările care au primit cei mai mulţi migranţi în raport cu populaţia. Viena şi-a stabilit un plafon de 35.000 de noi solicitanţi de azil în 2017.