Consorţiul Habau Pipelines Ploieşti – INSPET Ploieşti a depus singura ofertă de construcţie a interconectorului Giurgiu – Ruse, Firul 2, care va lega sistemele de transport de gaze din România şi Bulgaria. Preţul cu care a licitat nu poate fi încă dezvăluit de Transgaz, pentru că o comisie mixtă verifică în prezent conformitatea cerinţelor tehnico-economice din ofertă. Potrivit anunţului din SEAP însă, preţul maxim pe care un participant la licitaţie l-ar fi putut cere este de 4,9 milioane de euro. Informaţia a fost confirmată de directorul Transgaz, Petru Văduva, care a precizat, pentru ECONOMICA.NET că, „în maximum două săptămâni, dacă totul este în regulă, putem semna contractul”. Ulterior semnării, cele două companii au la dispoziţie circa şase luni pentru subtraversarea Dunării şi finalizarea lucrărilor din şantier.
Habau -ISPET este consorţiul care a realizat şi gazoductul Iaşi – Ungheni, prin care România poate exportat gaze, în cantităţi mici deocamdată, către Republica Moldova.
ISPET a fost amendată, în 2014, cu 1,6 milioane de euro, de către Consiliul Concurenţei pentru trucarea a două licitaţii organizate de Transgaz. Alături de ea, alte trei companii au fost amendate cu încă 4 milioane de euro. Condmag și INSPET SA au fost amendate pentru realizarea unei înţelegeri privind participarea cu oferte trucate la procedura de achiziţie publică „Racord gaze naturale Butimanu-Brazi pentru alimentarea cu gaze a centralei de Cogenerare Brazi” organizată în anul 2009. Trucarea ofertelor a constat în schimbul de informaţii sensibile, cu caracter confidenţial, care au permis S.C. Inspet S.A. să câştige licitaţia, conform unei înţelegeri prealabile.
Inspet Ploieşti este o companie specializată în construcţia şi întreţinerea echipamentelor de petrol şi gaz, care a fost înfiinţată în 1990, pentru a continua activitatea „Întreprinderii Construcţii Montaj în Petrol şi Gaze”. În prezent, este o companie integral privată, având 220 de acţionari persoane fizice. Preşedintele companiei este Petre Musteţea.
Habau este o companie de familie din Austria, care se găseşte în Top 5 constructori, ca cifră de afaceri, din această ţară.
Gazoductul Giurgiu – Ruse face parte din proiectul mult mai mare BRUA, care vizează crearea unei legături între pieţele de gaze din sudul şi Vestul Europei, pe teritoriul României, şi care a primit un grant financiar de 180 de milioane de euro de la Comisia Europeană.
Printre lucrările ce vor fi făcute în şantier, se numără:
-efectuarea forajului orizontal dirijat cu echipament de foraj amplasat pe teritoriul Bulgariei şi tragerea ţevilor de otel presudate fi 508×10 (sudura în fir se va face de către Constructor).
-activitatea de cuplare a conductei la cele doua SNT;
– activitatea de cuplare a conductei la sistemul de protecţie catodica existent care se va construi;
-furnizare material tubular izolat în fabrică necesar executării lucrării, pentru conducta de gaze a subtraversării pe teritoriul Bulgariei şi României
– lucrări de excavare
– construirea şantierului temporar de construcţie pe teritoriul Bulgariei şi României şi readucerea terenului la starea iniţială la finalizarea construcţiei;
-izolarea cu manşoane contractabile pe îmbinările sudate şi izolarea mecanica suplimentara a conductei cu benzi de fibra de sticla impregnata cu rasini epoxidice.
Acest proiect are o istorie zbuciumată. Lansat în 2011 şi anunţat ca funcţional doi ani mai târziu, acesta nu este gata nici până în prezent. Firma care a câştigat iniţial contractul, Cala S.A. din Târgu-Mureş, a eşuat lamentabil în a face subtraversarea Dunării. Fostul ministru al Economiei, Mihai Tudose, spunea despre această firmă că a pierdut freza de foraj sub Dunăre. În ianuarie 2015, Transgaz a rupt contractul cu Cala, iar de atunci compania a pregătit caietul de sarcini pentru reluarea lucrărilor.
Proiectul Giurgiu – Ruse presupune construcţia a două gazoducte, unul prin care vor pleca gazele din România către Bulgaria iar al doilea prin care vor veni gaze din Bulgaria. Lungimea totala a fiecărei conductei care leagă Ruse de Giurgiu va fi de 25 km, din care 15,4 kilometri sunt pe teritoriul bulgăresc, iar 2,1 kilometri pe sub Dunăre. Costurile totale din proiectul iniţial, subtraversarea Dunării, exproprieri, staţii de comprimare, sunt de 25 de milioane de euro, din care 9 milioane reprezintă contribuţia europeană.
Giurgiu-Ruse este unul dintre cele trei gazoducte ce leagă România de vecini. Celelalte două sunt Arad-Szeged şi Iaşi-Ungheni. Pe relaţia de export, niciunul dintre ele nu este funcţional.