Austriecii, invitaţi să participe la privatizările din România

„Ministrul Titus Corlăţean a invitat companiile austriece să se implice în cadrul programului de privatizare promovat de Guvernul român”, menţionează un comunicat MAE transmis MEDIAFAX.

Cei doi oficiali au abordat aspecte de ordin economic şi financiar, din perspectiva poziţiei Austriei de principal partener economic european al ţării noastre.

În pofida contextului economic internaţional dificil, Austria şi-a menţinut locul al II-lea în topul principalilor investitori străini în România, respectiv locul al VIII-lea după volumul schimburilor comerciale. În context, a fost salutat faptul că, în 2011, pentru prima dată de la începutul crizei financiar-economice, volumul schimburilor comerciale româno-austriece a depăşit trei miliarde de euro, iar exporturile româneşti au depăşit valoarea de un miliard de euro, precizează comunicatul MAE.

Totodată, ministrul austriac a exprimat susţinerea în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen.

Potrivit comunicatului MAE, Michael Spindelegger a arătat importanţa dimensiunii externe a Strategiei UE pentru regiunea Dunării şi a subliniat necesitatea asigurării unei vizibilităţi internaţionale a Dunării în conexiune cu regiunea Dunării, dar şi importanţa asigurării unei finanţări adecvate pentru proiecte promovate în cadrul Strategiei în viitorul cadru financiar multi-anual (2014-2020).

Ministrul Corlăţean s-a aflat luni în Austria pentru a participa la cea de-a doua Reuniune informală a miniştrilor de externe din statele riverane Dunării, desfăşurată. la St. Pölten.

Într-un alt comunicat MAE se arată că „evenimentul de la St. Pölten a constituit un prilej bun pentru analizarea stadiului Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), la un an de la implementarea acesteia şi în contextul elaborării unui prim raport de evaluare a procesului de către Comisia Europeană, în consultare cu statele membre şi cu cele ne-membre, participante la Strategie. Strategia UE pentru Regiunea Dunării este rezultatul iniţiativei comune promovate anterior de România şi Austria”.

Şeful diplomaţiei române „a exprimat satisfacţie faţă de evoluţiile în cadrul SUERD la mai mult de un an de la adoptarea Strategiei Dunării de către Consiliului European, la 24 iunie 2011, subliniind implicarea României în coordonarea celor trei domenii prioritare, respectiv, navigabilitate, protecţia mediului, cultură şi turism şi accentul care este pus, în prezent, pe promovarea de proiecte concrete. A evidenţiat că, printr-o structură instituţională funcţională, România a susţinut în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării o serie de proiecte menite să susţină dezvoltarea economică în regiunea dunăreană”, precizează sursa citată.

Remarcând cooperarea strânsă cu Comisia Europeană în contextul Strategiei, ministrul de Externe a salutat ideea înfiinţării unui viitor program transnaţional de cooperare, programul „Dunărea” şi a apreciat că acesta va oferi noi posibilităţi pentru punerea în practică a obiectivelor Strategiei UE pentru regiunea Dunării. „Suntem în faza implementării de proiecte concrete la nivel naţional şi macro-regional şi avem o lista de 150 de proiecte majore cu finanţare din actualul cadru bugetar 2007-2013 al UE, aprobată de către Guvernul României, dintre care 83 au relevanţă pentru Strategia Dunării”, a declarat Titus Corlăţean.

Potrivit comunicatului, oficialul român a mai subliniat că „rezultatele concrete, traduse în proiecte de impact economic şi social, sunt cele care vor măsura în final succesul acestei strategii. Suntem conştienţi de acest lucru, iar după reuniunea de astăzi cred că am arătat că ne menţinem la nivel regional atât optimismul, cât şi angajamentul politic ferm în acest sens”.

Un aspect esenţial pentru implementarea Strategiei Dunării evidenţiat de ministrul român al afacerilor externe a vizat promovarea de proiecte cu impact regional care să corespundă priorităţilor SUERD şi Planului de Acţiune al Comisiei Europene. Astfel, au fost menţionate proiecte la nivel naţional aflate în diferita faze de realizare, precum: realizarea interconectărilor de energie cu statele vecine României, construirea a noi poduri peste Dunăre, eliminarea unor obstacole legate de navigaţia pe Dunăre, modernizarea porturilor fluviale şi transformarea lor în porturi „verzi”, reducerea riscului de inundaţii în bazinul Dunării, întărirea cooperării în situaţii de urgenţă, amenajarea unor trasee turistice „verzi” care să îmbine aspectul turistic cu cel cultural, crearea unui centru de cercetare pentru bio-diversitate şi ecosisteme la Murighiol.

„A anunţat, în acest context, inaugurarea la 24 octombrie 2012 de către prim-miniştrii României şi Bulgariei, în prezenţa comisarului pentru politica regională, Johannes Hahn, a podului Calafat-Vidin, finanţat din fonduri europene, proiect relevant pentru implementarea Strategiei Dunării şi pentru Coridorul Pan-European IV de transport. Inaugurarea acestui proiect a fost salutată în cadrul conferinţei de comisarul J. Hahn şi de ministrul adjunct de externe al Bulgariei”, se mai arată în comunicat.

Referindu-se la creşterea competitivităţii regiunii, ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat faptul că România este interesată de dezvoltarea de proiecte în domeniul competitivităţii, transferului de energie, cercetării şi inovării.

Ministrul Corlăţean a subliniat priorităţile României în cadrul SUERD, accentul fiind pus pe menţinerea rolului de iniţiator şi promotor al Strategiei Dunării, alături de Austria şi a unui nivel ridicat a angajamentului politic al tuturor partenerilor implicaţi în SUERD, monitorizarea implementării de proiecte dunărene, transfrontaliere şi de interes general şi intensificarea colaborării cu partenerii din statele riverane şi terţe pentru a valorifica la maximum oportunităţile oferite de întregul bazin al Dunării, precum şi realizarea unei legături între Strategia Dunării şi următorul cadru financiar multianual al UE, fapt care ar asigura continuitatea implementării Strategiei.

Şeful diplomaţiei s-a întâlnit luni în Austria şi cu deputatul Peter Wittmann, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie Austria – România. Corlăţean a abordat cu acesta „aspecte legate de procesul de pregătire a alegerilor parlamentare din România, dar şi din Austria”, în partea a doua a 2013, a mai transmis MAE.