La începutul anilor 2000, băncile centrale europene erau în plin proces de consolidare a independeţei funcţionale, iar reputaţia de care se bucurau în asigurarea stabilităţii sistemului financiar nu făcea decât să le întărească statutul. Reglementările legate de conţinutul mandatului, transparenţa salarială sau atribuţiile specifice ale băncilor centrale nu au fost niciodată unitare, deşi integrarea în Uniunea Europeană şi mai ales în cadrul zonei euro, a crescut semnificativ în această perioadă.
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/themes/economica-twenty/assets/images/placeholder.png)
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2016/08/image001_14037800.jpg)
