Autoritatea Suedeză de Supraveghere Financiară face un control amplu la principalele bănci, în urma scandalului Panama Papers
‘În contextual scandalului declanşat de dezvăluirile cu privire la evaziunea fiscală realizată cu sprijinul unor companii din Panama, Autoritatea Suedeză de Supraveghere Financiară a decis să efectueze un control extins al principalelor bănci suedeze Nordea, Handelsbanken, SEB şi Swedbank‘, menţionează sursa citată.
Cu toate că iniţial s-a vorbit numai despre banca Nordea, ‘care a fost menţionată în numeroase documente referitoare la plasarea de fonduri în Panama, autorităţile suedeze au decis că se impune să extindă verificările la nivelul celor mai mari patru bănci ale ţării, cu scopul de a depista cazurile de încălcare a legislaţiei naţionale şi a acţiona pentru recuperarea prejudiciilor produse’, se arată în informarea transmisă de BPCE.
Scurgeri de informaţii financiare provenind din 11,5 milioane de documente de la o firmă de avocatură din Panama au dezvăluit cum politicieni de top, staruri sportive şi criminali şi-au ascuns banii folosind paradisuri fiscale offshore, se arată într-o anchetă apărută în publicaţia germană Sueddeutsche Zeitung.
„2,6 terabiţi de date, 11,5 milioane de documente şi 214.000 entităţi offshore: Panama Papers reprezintă cea mai semnificativă scurgere de informaţii la care au avut vreodată acces jurnaliştii”, a anunţat recent Sueddeutsche.
Documentele din Panama Papers acoperă perioada anilor ’70 până în primăvara acestui an.
Conform RISE Project, birourile casei de avocatură Mossack Fonseca, o adevărată fabrică de firme, au depozitat în ultimele două decenii secretele unor mari afaceri din România.
„Avocaţii şi colaboratorii firmei panameze au furnizat zilnic servicii de consultanţă, înfiinţând pe bandă rulantă companii offshore în Seychelles, Insulele Virgine Britanice, Bahamas, Niue şi în alte jurisdicţii netransparente şi cu fiscalitate blândă. Ani la rând, casa de avocatură a camuflat interesele unor oligarhi şi afacerişti influenţi care au acaparat companii strategice din industria românească şi au exportat apoi profiturile în paradisuri fiscale”, se menţionează în articolul RISE Project.