Ministerul japonez al Agriculturii, care a transmis acest mesaj, a recomandat populaţiei să-şi constituie rezerve de astfel de produse care să corespundă nevoilor pentru trei zile, sau cel mult pentru o săptămână.
Într-un supermarket din capitala Tokyo a apărut sâmbătă un afiş cu scuze faţă de clienţi pentru penuria anumitor produse, atribuită „informaţiilor din mass-media despre cutremur”. „Potenţiale restricţii la vânzări sunt examinate”, mai indică respectivul afiş, care anunţă că apa îmbuteliată a fost deja raţionalizată.
Tot sâmbătă, cele mai căutate articole pe website-ul companiei japoneze de comerţ electronic Rakuten erau toaletele portabile, conservele şi apa îmbuteliată. Unii comercianţi din localităţile situate de-a lungul coastei Pacificului au semnalat de asemenea creşterea cererii pentru produse similare legate de posibilul dezastru.
„Probabilitatea ca un nou cutremur puternic să se producă este mai ridicată decât în mod normal, dar aceasta nu indică faptul că un cutremur va avea loc cu certitudine”, a transmis Agenţia de Meteorologie japoneză (JMA) într-o atenţionare emisă joi, după un cutremur cu magnitudinea de 7,1 soldat cu 14 răniţi în sudul ţării.
Cuvântul japonez echivalent cu termenul „provizii” a intrat de atunci în tendinţele reţelei sociale X, unde, pe lângă teama de cutremur, japonezii îşi împărtăşesc îngrijorarea faţă de comportamentele de cumpărare compulsive şi le cer conaţionalilor să acţioneze în mod raţional.
Situată la intersecţia mai multor plăci tectonice de-a lungul „Centurii de foc” al Pacificului, Japonia se numără printre ţările cu cea mai intensă activitate seismică şi înregistrează în fiecare an circa 1.500 de cutremure, majoritatea de magnitudine redusă.