Autostrada Comarnic-Braşov: Cuc a trimis Corpul de Control la CNAIR pentru a afla de ce a fost anulată concesiunea
Corpul de Control al Ministerului Transporturilor solicită mai multe documente de la CNAIR, fosta CNADNR, cu privire la proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov, în baza unui ordin al ministrului din 13 ianuarie. Vezi aici – Pagina 1 şi Pagina 2
De asemenea, Corpul de Control al MT va verifica şi temeiul legal în baza căruia au fost acordate prime angajaţilor DRDP Cluj, implicaţi în reparaţia gropii de pe autostrada Sibiu-Orăştie. Un raport al Curţii de Conturi, dar şi Grupul de Iniţiativă pentru Restructurarea şi Reprofesionalizarea CNADNR (GIRR), indică mai multe ilegalităţi în acordarea acelor prime.
În privinţa Comarnic-Braşov, noul ministru vrea să afle motivele anulării procedurii de atribuire a concesiunii şi dacă la baza anulării au stat solicitări venite din partea firmelor pentru modificarea anumitor clauze contractuale.
De asemenea, sunt solicitate informaţii despre stadiul actual al proiectului după anularea concesiunii, despre contractele scoase la licitaţie pentru execuţia loturilor de la capetele viitoarei autostrăzi, dar şi despre firmele care au participat la licitaţie şi motivul descalificării ofertelor.
Noul ministru cere informaţii şi despre plăţile făcute pentru serviciile de consultanţă în vederea atribuirii contractului de concesiune Comarnic-Braşov, pentru exproprieri şi serviciile juridice necesare acestor exproprieri.
Fostul deputat Sebastian Ghiţă a declarat într-o înregistrare video difuzată de România TV (a şasea) că Florian Coldea, fostul prim-adjunct al SRI, l-ar fi ameninţat pe Victor Ponta că-l arestează dacă semnează contractul de construire prin concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov.
„Coldea l-a ameninţat pe Ponta de faţă cu mine că-l va aresta, împreuna cu angajaţii CNADNR, dacă semnează contractul Comarnic – Braşov”, a spus Ghiţă.
Guvernul României a bifat în 2015 al treilea eşec în tentativa de a construi prima autostradă care să străbată munţii, pe Valea Prahovei, la 12 ani de când se născuse acest proiect. Deşi nu s-a făcut nimic, statul a cheltuit totuşi până la finele lui 2015 circa 32 de milioane de lei pentru acest proiect, potrivit informaţiilor transmise de Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), actuala CNAIR, la solicitarea ECONOMICA.NET.
Astfel, pentru „Contract de consultanţă (Asistenţă Tehnică, Financiară şi Juridică) în vederea atribuirii Contractului de Concesiune Comarnic – Braşov nr. 93/132/2008” au fost plătite 13,23 milioanede lei, conform informaţiilor trimise de CNADNR la acea dată. În plus, pentru exproprierea terenurilor, prin hotărâri de Guvern, au mai fost plătite alte 13 milioane de lei. Iar întocmirea hârtiilor pentru exproprieri a costat cât jumătate din suma plătită pentru ele: pentru „Servicii juridice în scopul realizării procedurii de expropriere a imobilelor afectate de traseul autostrăzii şi servicii juridice în scopul dobândirii dreptului de administrare” s-au plătit 5,78 milioane de lei.
CNADNR preciza că acele sume au fost decontate până la data de 31 decembrie 2015. În total 32 de milioane de lei pentru un proiect mort.
Eşec după eşec
Epopeea Comarnic-Braşov a început pe vremea guvernării Năstase. În 2003-2004, Executivul a avut prima tentativă de construire a autostrăzii de 55 de kilometri, în sistem de parteneriat public-privat. Adică pe banii investitorului, care timp de 30 de ani ar fi urmat să-şi recupereze banii din taxele pe care urmau să le plătească şoferii şi, dacă nu ajungeau, din sume sumplimentare de la buget. Grupul francez Vinci, unul dintre cei mai mari constructori din lume şi un expert în concesiuni, a semnat pentru construcţie,dar afacerea a căzut pentru că, în mod ciudat, Vinci nu a găsit finanţare.
Următoarea tentativă a avut loc în 2010, dar câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării. Dacă se bătea atunci palma, autostrada ar fi trebuit să fie gata în 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro.
A mai avut loc o tentativă de construcţie a autostrăzii. În 2013 a fost semnat un nou contract de concesiune, consfinţit ulterior printr-un memorandum în Guvern, în anul următor. De data aceasta, alături de Vinci şi Aktor, în asocierea care urma să construiască autostrada a apărut şi firma austriacă Strabag. În 2015, românii au aflat costul autostrăzii: 8,45 miliarde de euro, în 26 de ani. CNADNR a anulat aoi concesiunea, din mai multe motive: firmele au cerut modificări ale clauzelor contractuale, costul era prea mare, iar România ar fi ratat ţintele de deficit bugetar.
La finalul anului 2015, Guvernul a decis să reia proiectul autostrăzii, de data aceasta cu finanţare de la buget. Pentru lotul 1, dinspre Comarnic, a depus ofertă doar UMB Spedition, care a fost descalificată ulterior. Pentru lotul 5, Râşnov-Cristian, au fost depuse 10 oferte, iar Strabag a contestat rezultatul licitaţiei prin care Alpenside a fost declarată câştigătoare.
Într-o anexă a Master Planului General de Transport, din mai 2015, proiectul Comarnic-Braşov este estimat la 997 milioane de euro, conform standardelor de cost ale Companiei de Drumuri.