Negocierile dintre stat, prin CNADNR, şi consorţiul Aktor-Vinci pe contractul viitoarei autostrăzi Comarnic-Braşov, prima autostradă care ar urma să fie construită în concesiune, au condus la modificarea traseului proiectului. Potrivit CNADNR, din motive financiare şi de mediu, Comarnic-Braşov va fi o autostradă în tunel pe raza principalelor staţiuni de pe Valea Prahovei.
„Precizăm că pentru diminuarea impactului asupra localităţilor Sinaia, Buşteni şi Predeal s-a adoptat în zonele respective soluţia de autostradă în tunel. Precizăm că harta cu traseul Autostrăzii Bucureşti-Braşov, tronsonul Comarnic-Braşov (incluzând toate modificările suferite), va fi postată pe site-ul CNADNR S.A. după finalizarea procedurii de atribuire, prin semnarea Contractului de concesiune de lucrări publice”, spun reprezentanţii Companiei de Autostrăzi.
De reţinut că, acum şase ani, când tot Vinci a câştigat contractul pentru construcţia aceleiaşi autostrăzi în regim de concesiune, care nu s-a mai finalizat, proiectul prevedea construcţia pe la suprafaţă în acele zone. Teoretic, mai multe tuneluri înseamnă un cost mai mare, dar şi plata unor despăgubiri mai mici pentru exproprieri.
Pentru a justifica construcţia în tunel montan a autostrăzii pe o largă porţiune de drum între Comarnic şi Braşov, CNADNR şi constructorul ales, dar cu care încă nu s-a semnat contractul de concesiune, au identificat mai multe probleme.
· asigurarea unor caracteristici tehnice optime, inclusiv creşterea vitezei de proiectare;
· evitarea oricărui impact asupra unor zone, cum ar fi cele locuite, precum şi a celor cu regim special, respectiv cimitire, biserici, monumente istorice şi altele similare; minimizarea demolărilor clădirilor existente;
· minimizarea suprafeţelor defrişate;
· minimizarea impactului asupra drumurilor existente şi a reţelelor de utilităţi;
· minimizarea achiziţionării de terenuri;
· reducerea în intravilanul localiăţtilor traversate de DN1 a nivelului de noxe, zgomot şi vibraţii ce afectează clădirile existente, prin preluarea majorităţii traficului de pe DN1.
Potrivit Companiei, în perioada imediat următoare se va semna contractul de concesiune al tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov din autostrada Bucureşti-Braşov. Există o problemă totuşi: consorţiul declarat câştigător la licitaţia de anul trecut nu a găsit încă finanţare.
În plus, un alt aliniament negociat al autostrăzii presupune un acord actualizat de Mediu. Nu ar fi un factor care să împiedice semnarea contractului cu Aktor-Vinci, însă. „Actualizarea Acordului de Mediu se va face în baza unor studii de impact a Autostrăzii asupra mediului. Semnarea Contractului de concesiune nu este condiţionată de existenţa Acordului de Mediu actualizat”, precizează reprezentanţii CNADNR.
Premierul Victor Ponta anunţa pe 16 ianuarie 2014 că finalizarea lucrărilor la tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov va avea loc până în anul 2017, cel târziu, iar costurile estimate se vor ridica la valoarea de 1,8 miliarde de euro, echivalentul a 28 de milioane de euro pentru fiecare kilometru. Prim-ministrul preciza atunci că Guvernul a solicitat acordul Eurostat ca proiectul să nu fie luat în calcul la deficitul bugetar.
Reprezentanţii consorţiului Vistrada Nord, compus din companiile Vinci, Strabag şi Aktor, au parafat, la mijlocul lui ianuarie, cu autorităţile române un Memoradum privind finalizarea calendarului şi a restului măsurilor în ceea ce priveşte atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice referitor la proiectarea, construirea, finanţarea, operarea şi întreţinerea Autostrăzii Bucureşti – Braşov, tronsonul Comarnic – Braşov.
În iulie , ministrul Transporturilor Ioan Rus a precizat că autostrada are ca termen luna septembrie ca să se decidă daca se mai face ori nu. Or, acum suntem la mijlocul lui octombrie şi încă nimic nu este clar.
Citeşte şi
Autostrada Comarnic Braşov est inclusă şi în Masterplanul General de Transport, pe baza căruia România ar urma să acceseze fonduri europene pentru perioada 2014-2020 pentru construcţia de autostrăzi.