Responsabilii de la Drumuri au ales să contracteze serviciile de expertiză prin încredinţare directă, deoarece în varianta organizării unei licitaţii, procedura ar fi durat mult mai mult, au explicat sursele noastre.
Expertiza urmează să fie realizată de către IPTANA, fost institut de proiectare al statului român.
În funcţie de rezultaltele expertizei, ce ar putea fi gata în noiembrie, CNAIR va decide paşii de urmat pentru remedierea problemelor şi deschiderea circulaţiei pe acest lot.
În ciuda presiunii politice, dar şi din partea societăţii civile, acest lot de autostradă ar putea să nu fie deschis traficului în 2019, din cauza posibilelor probleme structurale grave pe care le-ar avea, anticipează sursele noastre.
Amintim că o fisură de 15 metri lungime şi un centimetru lăţime a apărut pe lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva, la km 57+100, fiind vorba despre o problemă de terasament, care nu va putea fi rezolvată până la finele lunii septembrie, anunţa CNAIR în urmă cu două săptămâni.
Mai mult, fisura sesizată de autorităţi deja s-ar fi extins, potrivit unor pasionaţi de infrastructură.
Pe de altă parte, reprezentanţii constructorului au anunţat în 12 august că lucrările aferente proiectului au fost finalizate şi că nu există impedimente de ordin tehnic sau contractual pentru ca CNAIR să nu efectueze recepţia proiectului şi punerea sa în funcţiune, iar finisajele actuale sunt în afara corpului autostrăzii şi se pot executa fără a încurca traficul, ceea ce înseamnă că nu împiedicau recepţia lucrării.
În urma neînţelegerilor pentru remedierea unor probleme, CNAIR a reziliat la finele lunii august contractul cu asocierea care a construit lotul 3 din Autostrada Lugoj – Deva. Ulterior, a executat garanţiile constituite de asocierea de constructori la BCR şi Raiffeisen Bank.
Lotul 3 are o lungime de 21,14 kilometri, iar lucrările au fost atribuite la o valoare de 579,92 milioane lei, fără TVA asocierii de firme Teloxim Con SRL – Comsa SA – Aldesa Construccciones SA – Arcadis Eurometudes SA. Din suma totală, 492,93 milioane lei, adică 85%, reprezintă Fonduri de Coeziune, iar diferenţa de 86,98 milioane lei a fost asigurată din fonduri ale Guvernului României.