Sursa foto: stocksnap.io
„Specia se regăsește în siturile ROSCI0270 Vânători Neamţ, conform planului de management şi ROSCI0156 Munţii Goşman, conform Formularului Standard. Aceste două situri Natura 2000 se află la o distanţă aproximativă faţă de proiect de 24 km şi 34 km. Un aspect important conform caracteristicilor ecologice al speciei Canis lupus este faptul că aceasta realizează migraţii sezoniere sau non-sezoniere de amplitudini mari (de până la 40 de km)”, se arată în documentul menționat.
Autorii raportului adaugă că în siturile Natura 2000, aflate la distanţa foarte mare faţă de proiect, impactul asupra speciei de mamifere de interes comunitar Canis lupus a fost considerat nesemnificativ. „Aşadar, deşi proiectul intersectează coridorul ecologic al speciei, având în vedere măsurile de mediu prevăzute în proiect (la etapa de memoriu), impactul asupra speciei este considerat nesemnificativ”, se menționează în raportul de impact asupra mediului.
Cel mai prietenos traseu cu mediul
Autorii raportului prezintă și alternativa de traseu cea mai prietenoasă cu mediul. „A fost selectată pentru implementare alternativa de traseu 1D-2D-3C, aceasta obţinând cel mai mare punctaj pe criteriul „Minimizarea impactului asupra mediului” şi totodată situându-se pe locul 2, la o diferenţă foarte mică de punctaj faţă de locul 1 pe criteriul
Printre avantajele cele mai notabile înregistrate pe criteriul de mediu de alternativa 1D-2D-3C se pot preciza:
Totodată, a fost publicat și Studiul de Evaluare a Impactului asupra corpurilor de apă. Astfel, potrivit acestuia, coridorul de expropriere aferent proiectului intersectează 9 de corpuri de apă de suprafaţă, dintre acestea fiind afectate în mod direct 8 de corpuri de apă. „Toate cele 8 de corpuri de apă de suprafaţă pentru care au fost identificate potenţiale impacturi sunt traversate de proiect cu poduri, lucrările hidrotehnice de protecţie a acestora fiind minim invazive, acestea constând doar în protecţia cu ziduri din gabioane a culeelor (în cele mai multe cazuri acestea fiind amplasate în afara albiei minore a corpurilor de apă). Raportat la lucrările hidrotehnice existente pe corpurile de apă de suprafaţă, în cadrul studiului nu au fost identificate potenţiale interferenţe, proiectul nepropunând lucrări care ar putea afecta în vreun fel aceste obiective existente”, spun autorii studiului.
Pe de altă parte, ei atrag atenția că o problemă importantă identificată pe parcursul evaluării este dată în anumite cazuri de proiectarea pilelor podurilor direct în albiile minore, acestea funcţionând ca obstacole în curgerea apelor, în etapa de operare fiind astfel apreciate impacturi semnificative pe elementul de calitate „adâncimea şi lăţimea râului”. Pentru prevenirea unei astfel de probleme, ei propun modificarea soluţiilor de realizare a podurilor astfel încât să se evite realizarea pilelor sau culeelor în albiile minore ale corpurilor de apă de suprafaţă.
Proiectul autostrăzii Bacău – Pașcani prevede realizarea unui tronson de autostradă cuprins între municipiul Bacău şi municipiul Paşcani, inclusiv conexiunea cu oraşul Roman şi cu drumul de mare viteză Focşani – Bacău prin Centura Bacău.
Autostrada Bacău – Paşcani va avea o lungime totală de circa 77,4 km, traseul fiind localizat pe teritoriul judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi. Pe traseul autostrăzii Bacău – Paşcani au fost proiectate, printre altele, nouă noduri rutiere, 23 de poduri, două viaducte și 60 de pasaje.
Rămâne de văzut când vor fi parcurși următorii pași pentru emiterea acordului de mediu, astfel încât și acest tronson din Autostrada Moldovei (A7) să fie scos la licitație pentru construcție.