‘În categoria proiectelor care necesită relansare aş menţiona în primul rând Autostrada Piteşti – Sibiu, pentru care s-a constituit o unitate de implementare a proiectului specială. Această unitate a găsit deja nişte soluţii, iar termenul de livrare sau de dare în funcţiune nu mai este 2023, cum fusese anunţat anterior. În acest moment, este 2021 pentru întreaga autostradă, iar pentru sectoarele de capăt va fi posibilă darea în exploatare mai devreme. Este foarte important mai ales pentru Piteşti – Curtea de Argeş, care va fi dată în funcţie odată cu drumul naţional care va circula spre judeţele Vâlcea şi Gorj. Este o veste bună pentru cei care merg în acea direcţie pentru că, din 2020, aceştia vor putea circula în alt regim către destinaţiile lor’, a spus ministrul.
Acesta a reiterat că una dintre direcţiile principale ale ministerului o reprezintă implementarea propriu-zisă a proiectelor de infrastructură de transport cu finanţare din fonduri structurale şi de la bugetul de stat.
‘În acest an, ne-am propus, pe de o parte, să accelerăm proiectele deja aflate în desfăşurare, iar pe de altă parte să abordăm proiecte noi care, din diverse motive, au fost până acum blocate şi să asigurăm relansarea lor’, a precizat Costescu.
La prima categorie, şeful de la Transporturi a menţionat Autostrada Timişoara – Lugoj, care a fost deja dată în funcţiune cu câteva luni mai devreme pentru partea carosabilă (26 de kilometri), urmând a se desfăşura lucrări doar pentru spaţiile de servicii, continuarea lucrărilor la Autostrada Sebeş-Turda pe toate cele patru tronsoane (loturile 2, 3 şi 4 existând posibilitatea să fie date în folosinţă în acest an), Autostrada Orăştie – Sibiu.
‘Acolo am deblocat proiectul, am trecut la reconstrucţia porţiunii demolate, ea se va da în folosinţă în septembrie, s-au executat garanţiile constructorului şi acesta a fost trecut pe lista neagră’, a explicat ministrul.
Potrivit acestuia, pe Autostrada Lugoj – Deva se lucrează pe toate cele trei loturi rămase în lucru.
‘Pe lotul 2 se vor da în funcţiune 15 kilometri de autostradă în acest an, iar de pe loturile 3 şi 4 se vor da în folosinţă 21, respectiv 22 de kilometri, ceea ce înseamnă că ele vor fi practic puse în trafic complet. Un ultim tronson este bucata din Autostrada Transilvania, Câmpia Turzii – Ogra – Tg Mureş, ale cărei hotărâri de guvern cu privire la exproprieri au fost aprobate în ultima şedinţă de Guvern. În acest an vor începe lucrările şi pe aceste tronsoane’, a adăugat el.
În domeniul feroviar, principalele proiecte aflate în derulare sunt cele de pe tronsonul feroviar Sighişora – Simeria, unde este prevăzut a se circula cu viteza de 160 km pe oră.
‘În această zonă, situaţia este următoarea: pe tronsonul Vinţu de Jos – Coşlariu, stadiul iniţial la începutul anului a fost de 34%, la sfârşitul anului ne propunem să ajungem la 70%, pe Coşlariu – Micăsasa de la 86% vom ajunge la 100%, adică vom finaliza acest tronson, iar pe ultimele două tronsoane care sunt Micăsasa – Aţel şi Aţel – Sighişoara plecăm undeva din zona 64-65% şi vom ajunge la 90% la sfârşitul anului’, a continuat Dan Costescu.
În domeniul naval, autorităţile de resort se vor concentra asupra dezvoltării infrastructurilor portuare şi modernizării acestora. Astfel, se are în vedere modernizarea porturilor Olteniţa, Tulcea şi Calafat, se vor moderniza echipamentele de ecluze de la Autoritatea Canalelor Navigabile şi se va îmbunătăţi navigabilitatea pe Dunăre, mai ales în sectoarele Călăraşi, Brăila, dar şi în celelalte sectoare din Dunărea superioară.
Pe aerian, conform declaraţiilor lui Costescu, lucrările se vor concentra pe cele două aeroporturi din portofoliul Ministerului Transporturilor. Astfel, la Aeroportul Kogălniceanu se va lucra la pistele de aterizare şi la clădire, iar la Aeroportul Bucureşti se va finaliza anul acesta lucrarea la pista nr. 2 şi se vor pregăti condiţiile de licitare pentru pista nr. 1 pentru ca aceasta să poată fi folosită anul viitor.
‘Proiectele care vor fi noi sau relansate în sectorul feroviar sunt Predeal-Braşov, sectorul care a rămas neterminat din anii trecuţi, cele două proiecte de electrificare Cluj-Episcopia Bihor şi Craiova-Calafat, ramura sudică a Coridorului IV Craiova-Caransebeş şi, nu în ultimă instanţă, despre Podul de la Grădişte – Giurgiu, care de 10 ani stă, practic, prăbuşit’, a mai spus ministrul Dan Costescu.