Imagini cu varianta de traseu ce presupune tuneluri foarte lungi pe Autostrada Ploiești – Brașov au fost publicate vineri pe forumul PeUndeMerg al Asociației Pro Infrastructură (API).
Astfel, proiectantul ar propune construirea unui tunel de 2,25 km în zona Ploiești, care să subtraverseze DN1 și linia CF 300 București – Brașov, potrivit uneia dintre imagini.
De asemenea, un tunel cu lungime totală de 13,4 km este propus de la km 34+600, care să subtraverseze albia râului Prahova.
Surse oficiale au confirmat pentru ECONOMICA.NET că imaginile cu tunelul de peste 13 km sunt reale și că reprezintă una dintre variantele de traseu, dar că aceasta nu este definitivă.
Întrebate care este explicația logică pentru această propunere de traseu, sursele au răspuns „ca să ocolească localitățile și ariile protejate”.
Din imaginile scurse pe forumul API mai rezultă că proiectantul analizează cinci alternative de traseu.
Rămâne de văzut ce variantă va fi definitivă, dar mai ales când va incepe construcția celei mai așteptate autostrăzi din România.
Pe 18 august, premierul Nicolae Ciucă a anunțat la Sinaia că o soluție pentru construirea autostrăzii prin Valea Prahovei ar fi parteneriatul public – privat (PPP), după ce alte patru astfel de tentative nu au fost duse la bun – sfârșit. PPP-ul a revenit în discuție în contextul lipsei finanțării din alte surse.
”Este o problemă care nu s-a rezolvat de 30 de ani. Trebuie să fie odată asumată. În momentul de față nu este prevăzută în master-plan și în PNRR. Ca atare nu poate fi finanțată din fonduri europene. Soluția discutată a fost un parteneriat public – privat. Vom anunța o decizie pentur autostrada Comarnic – Brașov cât de curând”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, potrivit presei locale.
Anunțul premierului a fost criticat însă de către deputatul USR Cătălin Drulă, care a amintit că pentru realizarea acestei autostrăzi este un contract de proiectare în derulare, finanțat din fonduri europene.
Totodată, Drulă a acuzat proiectantul Consitrans că a venit cu o „primă variantă de traseu ‘la mișto’, total neserioasă, cu o variantă de tunel de 14 km pe sub Prahova în zona Câmpina – complet aberantă tehnic” și foarte costisitoare.
Reprezentantul USR mai susține că autostrada prin Valea Prahovei poate beneficia de finanțare din fonduri europene și pentru construcție.
Pe 22 august, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că nu există o decizie referitoare la posibilitatea unui parteneriat public-privat în vederea realizării autostrăzii Ploieşti-Braşov.
„În momentul în care se termină studiul de fezabilitate şi proiectul şi vedem la ce valori se ajunge, se poate discuta despre diverse scenarii. Că venim cu finanţări pe fonduri europene pe viitorul exerciţiu bugetar, că se va încerca un proiect de tipul parteneriat public – privat, cred că e devreme. Eu cred că în acest sens a fost declaraţia domnului prim ministru Ciucă. Deocamdată haideţi să vedem unde ajungem cu studiul de fezabilitate, cu proiectul, la ce sumă, şi după aceea discutăm”, a menționat ministrul.
Termenul pentru finalizarea proiectării Autostrăzii Ploiești – Brașov este ianuarie 2025. Abia după parcurgerea acestei etape va putea fi lansată licitația pentru construcția celei mai așteptate autostrăzi din România, au spus pentru ECONOMICA.NET reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Pe 11 martie 2021, CNAIR a dat ordinul de începere pentru serviciile necesare completării/revizuirii Studiului de Fezabilitate, elaborarării Proiectului Tehnic, pentru Autostrada București – Brașov, tronson Ploiești – Brașov. Durata contractului este de 107 luni (opt ani și nouă luni), conform anunțului din SEAP. Aceasta include 46 de luni pentru studii, proiectare și pregătire licitație pentru execuție, iar restul perioadei vizează asistența tehnică pe perioada construcției.
Pe 12 februarie 2021, CNAIR a semnat cu CONSITRANS S.R.L. contractul pentru „Completare/Revizuire Studiu de Fezabilitate, elaborare Proiect Tehnic, pentru Autostrada București – Brașov, tronson Ploiești – Brașov”.
Valoarea contractului este de 46,55 milioane de lei fără TVA, obiectivul fiind finanțat din Fonduri Europene Nerambursabile.