Autostrada România – Serbia: S-a stabilit traseul final al tronsonului Timișoara – Moravița. Au fost studiate 11 variante de traseu
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2016/10/granita_serbia_cotidianul_ro_42601900-747x420.jpg)
„Acum pot începe investigațiile de teren și proiectarea detaliată. În cadrul proiectului, au fost cercetate 11 variante de traseu. Toate au fost comparate în cadrul analizei multicriteriale, pe baza unor norme economice și de mediu – 70% a contat criteriul economic și 30%, cel de mediu”, a explicat ministrul Transporturilor.
Potrivit lui, pe primul loc se află, la mare distanță de celelalte alternative de traseu, varianta 5 (85 de puncte din 100, în timp ce a doua clasată a avut 54 de puncte).
„Varianta 5 propune o rută care se desprinde din A1 în zona Remetea Mare, continuă în paralel cu centura Timișoara Sud până în zona Giroc, unde va fi realizat un drum de legătură cu această centură. De acolo, traseul merge spre sud, pe ruta Jebel – Opaița – Stamora Germană – Moravița, până la granița cu Serbia”, a detaliat Cătălin Drulă.
Astfel, se dă startul fazei a doua a studiului de fezabilitate care implică investigații detaliate de teren (studiile geotehnic, arheologic, topografic, mediu) și care va fi gata în primăvara anului viitor, potrivit șefului Transporturilor.
El a adăugat că anul acesta proiectul beneficiază de alocări de 4,9 milioane de lei de la bugetul de stat, din fonduri europene.
A9 Timișoara – Moravița este crucială pentru conexiunea vestului țării cu Serbia și, mai departe, la rețeaua rutieră din Balcanii de Vest, respectiv din sudul Europei.
24 de luni pentru studiul de fezabilitate
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a semnat anul trecut contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate al Autostrăzii Timişoara – Moraviţa care se va continua către Pancevo, în Serbia. Valoarea contractului depăşeşte nouă milioane de lei.
Licitaţia a fost câştigată de asocierea Search Corporation SRL – Egis Romania SA. 85% din bani vin de la Uniunea Europeană, prin Fondul de Coeziune, iar 15 procente reprezintă contribuţia CNAIR.
Acesta este primul pas concret pe care autorităţile de la Bucureşti îl fac pentru realizarea unei conexiuni de mare viteză cu ţara vecină. Durata contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate va fi de 24 de luni, potrivit anunţului din platforma de achiziţii publice SEAP.