Autostrada Sibiu – Pitești: WeBuild ar putea fora cu TBM tunelul Poiana, cel mai lung din România
Oficialul de la Transporturi a vizitat recent secțiunea 3 Cornetu – Tigveni a A1 Sibiu – Pitești, ocazie cu care a prezentat stadiul pregătirii pentru deschiderea șantierului, pe pagina proprie de Facebook.
Întrebat dacă tunelul de 1,7 kilometri de pe acest tronson va fi forat cu TBM, Scrioșteanu a răspuns: „tunelul se va fora cu TBM, dar încă nu a ajuns in țară. Cel mai probabil primăvara viitoare ajunge”.
Surse oficiale au confirmat pentru ECONOMICA.NET că antreprenorul italian ia în calcul mai multe variante printre care și TBM. „Varianta cu TBM este însă foarte probabilă”, ne-au transmis sursele.
TBM vs NATM
Unii pasionați de infrastructură au dubii însă că s-ar folosi TBM, din cauză că pentru tunelurile rutiere, cu diametru de 12 metri, nu s-ar justifica utilizarea de TBM, potrivit acestora. De altfel, „cârtițele” ar fi indicate mai mult în cazul tunelurilor feroviare și de metrou, cu diametru de nouă metri și lungi de cel puțin câțiva kilometri.
Pe de altă parte, un utilizator al forumului PeUndeMerg.ro a postat un infografic de pe site-ul WeBuild, în care gigantul italian menționează că are 58 de TBM-uri în toată lumea. Pe harta prezentată, apare și România cu un „TBM da ordinare”.
Construirea unui tunel de autostradă cu TBM ar reprezenta o premieră în România. Tunelul construit de Porr pe secțiunea 4 a A1 Sibiu – Pitești, cât și tunelurile ce urmează să fie construite de UMB pe A1 Margina – Holdea au la bază tehnologia austriacă NATM.
În toamnă încep lucrările la cel mai mare lot de autostradă
Secretarul de stat Scrioșteanu a răspuns și la întrebarea privind startul lucrărilor: „maximum în septembrie – octombrie vor demara lucrările in primul sector din secțiunea 3”.
Oficialul de la Transporturi a menționat că a fost pe șantierul 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝘂𝗻𝗶𝗶 𝟯 𝗮 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮̆𝘇𝗶𝗶 𝗦𝗶𝗯𝗶𝘂-𝗣𝗶𝘁𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝗔𝟭, pentru a verifica evoluția proiectului dar si stadiul pregatirilor din cele 2 organizări de șantier.
Potrivit lui, pe această secțiune, stadiul este următorul:
– Au fost finalizate studiile de teren;
– Au fost finalizate studiile de arheologie;
– Au fost finalizate lucrările de defrișare;
– A fost finalizat și predat Proiectul pentru Autorizația de Construire;
– S-a finalizat forarea tuturor celor 21 piloți de probă, câte 3 piloți în 7 zone diferite ale amplasamentului. Fiecare pilot este dotat cu senzori, pentru a putea fi măsurate și analizate datele rezultate în urma testelor;
Pentru organizarea de șantier de la Cepari:
– s-a finalizat zona administrativă
– s-a finalizat infrastructura pentru zona industrială
– se montează instalațiile pentru 3 stații de betoane
– a fost instalat Laboratorul pentru testarea lucrărilor efectuate și a materialelor folosite in santier
– a fost pregătita platforma pentru amplasarea poligoanului de prefabricate(grinzi, predale, etc) similar poligonului pe care l-am prezentat de la Secțiunea 4 (Găsiți link-ul în comentarii)
– suprafață de teren pe care se amplasează organizarea de șantier este de 7 hectare
Pentru organizarea de șantier de la Racovița:
– se montează instalațiile pentru 2 stații de betoane (cele 5 stații de betoane sunt prevăzute pentru producția a circa 1 milion mc de beton)
– prevedere birouri administrative, laborator
– a fost pregătita platforma pentru amplasarea poligoanului de prefabricate (grinzi, predale, etc) similar poligonului pe care l-am prezentat de la Secțiunea 4 (Găsiți link-ul în comentarii)
– suprafață de teren pe care se amplasează organizarea de șantier este de 4 hectare
Contractul aferent acestei secțiuni prevede construcția a:
37,40 km de autostradă;
96 de poduri și viaducte;
un tunel cu o lungime de 1,7 km, care va fi cel mai lung tunel de autostradă din România;
1 ecoduct în zona localității Călinești, care va traversa râul Olt, calea ferată și DN7;
două noduri rutiere: Cornetu și Rudeni;
2 spații de servicii;
1 Centru de Întreținere și Coordonare.
Această secțiune face parte din cel mai important proiect de infrastructură rutieră prevăzut în 𝗣𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺𝘂𝗹 𝗜𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝟮𝟬𝟮𝟭-𝟮𝟬𝟯𝟬 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗶𝗻𝗳𝗿𝗮𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝘂𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗮𝗻𝘀𝗽𝗼𝗿𝘁 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮 și, totodată, prevede cele mai complexe lucrări, având în vedere dificultatea dată de zona montană în care se află traseul autostrăzii, fiind și prima trecere la nivel de autostradă peste Carpați.