Cum a convins România UE că și Clujul merită autostradă

16 08. 2024
alexandru nazare

Lupta pentru Autostrada Transilvania

„2012, martie. Doi ani de zile înainte am negociat rețeaua TEN-T. Nu mai fusese făcută o negociere de aproape 10 ani. Ce spuneau acești birocrați: nu poți să faci autostrăzi finanțate din fonduri decât dacă ai orașe mai mari de 500.000 locuitori. Era o regulă introdusă acolo. Și cumva regula asta excludea tot ce înseamnă oraș în nordul Sibiului de la rețeaua de autostrăzi, pentru o perioadă de timp de 10 ani”, își aminteșe momentul crucial al negocierilor de la nivelul UE Alexandru Nazare, fost secretar de stat și apoi ministru al Transporturilor, la podcastul Drumuri cu Prioritate realizat de Ovidiu Barbier, fost director în cadrul CNAIR.

Acesta își amintește că, după criteriul de a lega orașe de peste 500.000 de locuitori, nici Cluj Napoca nu se încadra pentru finanțare europeană, Autostrada Transilvania fiind astfel condamnată.

Autostrada Budapesta – Chișinău, via Cluj Napoca

„Noi, dacă nu reușeam în negocierea respectivă, nu puteam să construim Autostrada Transilvania și nu puteam să ne gândim nici la A7 și nici la A8. Și Clujul n-avea 500.000 la momentul respectiv, nici dacă am calculat și prin jur, să vedem dacă putem să construim un caz ca să avem Clujul ca nod. Și atunci am stat să mă găndesc, cum să fac, ce să inventez ca să pot să justific Autostrada Transilvania. Atunci știi ce am făcut: am zis că conectez alte două puncte, pentru că aveam opțiunea asta de orașe peste 500.000 sau capitale. Și am conectat Budapesta de Chișinău”, mai povestește Nazare.

El adaugă că oficialii UE nu au fost însă de acord nici cu această variantă.

Harta autostrăzilor din România, decisă la micul dejun?

„Ajung în prima zi de Consiliu la Bruxelles și văd ca niciuna din solicitările României nu a fost aprobată. Atunci am intervenit și am spus așa: rog serviciul juridic al Consiliului să-mi clarifice pentru noi, pentru România, care este procedura de vot valabilă pentru că noi considerăm că e nevoie de unanimatitate că să treacă această nouă negociere a TEN – T. Vreau o opinie scrisă a serviciului juridic în cazul în care voi credeți că e altă variantă decât unanimitate. Și m-a sunat a doua zi dimineață, la ora 7, comisarul de Transporturi dacă pot să particip la un mic dejun cu el. Și micul dejun a fost despre cum să facem noi, România? Totuși mai bine retragem solicitarea noastră la serviciul juridic! Eu i-am spus că pot să iau în calcul să o retragem, dar eu am de conectat Budapesta de Chișinău prin Cluj și mai am niște lucruri de făcut. I-am arătat punct cu punct ce ce aveam de făcut, după care am mai sunat și acasă să vedem dacă mai sunt și alte idei, avem nevoie de altceva”, continuă Nazare.

Portrivit lui, România și-a crescut rețeaua finanțabilă de cale ferată și drumuri cu peste 50%, în negocierea respectivă, la micul dejun.

„După Consiliu, ceilalți au fost șocați, că practic noi am avut opt solicitări aprobate și mai erau două țări care aveau câte una. Cum am reușit? Aveam 30 de ani. Pe baza acestei chestiuni am reușit să continuăm, chiar nu din fond de coeziune, din fonduri regionale, Autostrada Transilvania. Pe baza asta am putut să începem în sfârșit Autostrada Moldovei, pentru care dacă nu erau trecute în TEN-T… Legătura Galați – Brăila – Tulcea, atunci am introdus-o, în dimineața. Legătura care a fundamentat podul Brăila nu era în harta TEN-T. E foarte important să avem hărțile TEN -T negociate cum trebuie”, precizează fostul oficial de la Transporturi.

Din proiectul inițial al Autostrăzii Transilvania, A3 Brașov – Borș, început de Bechtel în anii 2000, a mai rămas practic doar tronsonul de la Târgu Mureș la granița cu Ungaria.

138 din peste 250 de kilometri de la Târgu Mureș la Borș, finalizați

Până în prezent, Autostrada Transilvania (A3) a fost dată în trafic pe bucăți, fiind inaugurate segmentele Târgu Mureș – Câmpia Turzii – Turda – Nădășelu și loturile Nușfalău – Suplacu de Barcău și Biharia – Borș. Aceste bucăți însumează 138 de kilometri, conform calculelor ECONOMICA.NET în baza datelor CNAIR (tabel). De menționat este că din această sumă, 51,7 kilometri de la Câmpia Turzi la Gilău au fost construiți de Bechtel.

De la Nădășelu la Poarta Sălajului lucrează UMB, iar viaductele scoase din contractul constructorului român au fost atribuite turcilor de la Ozaltin.

Pe traseul dintre Poarta Sălajului și Nușfalău urmează să fie construit Tunelul Meseș. Licitația de 1,5 miliarde de euro pentru acest tronson se află în evaluare, un câștigător urmând a fi anunțat în toamnă, conform surselor ECONOMICA.NET. În august 2023, șapte oferte au fost depuse pentru construcția sectorului din Autostrada Transilvania care cuprinde și Tunelul Meseș, cel mai mare contract de la Ministerul Transporturilor.

Mai departe, de la Suplacu de Barcău la Chiribiș, a câștigat Construcții Erbașu primul său lot de autostradă, iar de la Chiribiș la Biharia ar trebuie să lucreze Precon, companie controlată de același om de afaceri care a finalizat și lotul de la graniță Biharia – Borș.