Doar 13 kilometri noi de autostradă, şi 40 de km de drum expres, în 2022. Progresul la cele mai importante proiecte de infrastructură din anul acesta – RETROSPECTIVĂ 2022

Potrivit acestuia, valoarea contractelor semnate la CNAIR în 2022 va depăşi 18 miliarde de lei, fără TVA, iar astfel s-au creat premisele ca, începând cu anul viitor, pe toate aceste contracte semnate care au diverse durate de implementare minimumul numărului de kilometri care trebuie dat în folosinţă anual – autostradă + drum expres – să fie de 100 de km, scrie Agerpres.

„Cel mai mult s-au dat undeva în jur de 50-60 de km; anul acesta 53, anul trecut, pe final de an, 30 km, în 2020 – 61 km. 2023 şi 2024 vor însemna ani care vor duce în total undeva la minimum 250 de km de drum expres şi autostradă. Asta este şi o consecinţă a faptului că în acest an au fost semnate un număr record de contracte şi sume care sunt alocate în mod direct”, a declarat acesta, în Parlament, la dezbaterea pe proiectul de buget al MTI pentru 2023.

Dar până atunci, în 2022, pe 15 decembrie, s-au deschis traficului doar 13,17 kilometri (primii) ai autostrăzii A1 Sibiu – Piteşti, fiind vorba de secţiunea de la Sibiu până la Boiţa, aceştia fiind finalizaţi cu patru luni mai devreme decât aveau termenul, România închizând anul cu o reţea de 991 de kilometri de autostradă. De asemenea, în vară, au mai fost daţi în circulaţie 40 de kilometri de drum expres între Slatina şi Balş.

Anul acesta s-au făcut paşi concreţi pentru construcţia Autostrăzii Unirii (A8), ce va avea o lungime totală estimată de 311 km (Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni). Recent, în şedinţa de Guvern au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru două dintre secţiunile Autostrăzii Unirii, finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Este vorba despre secţiunea Târgu Mureş – Miercurea Nirajului, de 22 de kilometri, care va tranzita judeţul Mureş (alocare de 3,64 miliarde de lei) şi secţiunea Leghin – Târgu Neamţ, de 29,91 kilometri, ce va tranzita judeţele Neamţ şi Iaşi (suma alocată, 2,51 miliarde de lei). Până la sfârşitul anului, urmează să fie lansate în licitaţie contractele pentru proiectarea şi execuţia acestor două secţiuni, cu o lungime cumulată de 52 de km, potrivit lui Grindeanu.

În 2022 a început să se contureze şi Autostrada Moldovei (A7), la jumătatea lunii decembrie semnându-se contractele pentru construcţia celor trei loturi ale autostrăzii Focşani – Bacău, care face parte din viitoarea A7. De asemenea, până la finele anului, se aşteaptă să fie desemnaţi câştigătorii şi pe celelalte trei loturi, de la Bacău la Paşcani.

Un aspect important pentru domeniul transporturilor este faptul că recent a fost aprobat de Comisia Europeană Programul Operaţional pentru Transport, cu o sumă alocată de 9,6 miliarde de euro, din care 4,65 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile. Printre proiectele care urmează să fie finanţate prin POT 2021-2027 se numără autostrăzile Sibiu-Piteşti, Sibiu-Braşov, Ungheni-Iaşi-Ungheni-Târgu Neamţ, Braşov-Bacău, Timişoara-Moraviţa şi Paşcani-Siret.

De asemenea, urmează să mai fie finanţate extensii şi modernizări ale infrastructurii feroviare (inclusiv reţeaua de metrou), dar şi proiecte pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre.

Războiul din Ucraina a scos la suprafaţă necesitatea investiţiilor în porturile din România. Astfel, Portul Galaţi a căpătat o relevanţă aparte odată cu declanşarea conflictului din Ucraina, iar autorităţile române au sprijinit ţara vecină şi prin reoperaţionalizarea căii ferate de la Galaţi la Giurgiuleşti. În acest context, în Portul Galaţi vor fi făcute investiţii care vor asigura dezvoltarea componentei de transport multimodal, mai ales că trebuie asigurată conectivitatea între fluviile Dunărea şi Rin.

În acest sens, la începutul lui noiembrie, Executivul a aprobat investiţii pentru creşterea capacităţii de operare a Porturilor Constanţa şi Galaţi, în valoare de peste 786 milioane de lei. Din total, 780,256 milioane de lei sunt destinaţi construcţiei unei platforme multimodale în Portul Galaţi care va asigura mult mai eficient conexiunea pe reţeaua centrală pan-europeană Rin-Dunăre. Aici va fi construit un cheu vertical pe o lungime de 868 de metri, vor fi suplimentate suprafeţele portuare şi vor fi modernizate zonele de acces rutier şi feroviar. Finanţarea este asigurată din fonduri europene (CEF şi POIM), fonduri de la bugetul de stat, sume din bugetul CN APDM SA Galaţi şi surse proprii ale unor partenerilor privaţi.

În cazul Portului Constanţa, investiţiile au o valoare de 5,355 miliarde de lei din fonduri europene, sume alocate Ministerului Transporturilor din bugetul de stat şi din venituri proprii ale CFR SA, şi vizează continuarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare din Portul Constanţa. Aceste investiţii vor duce la creşterea fluxurilor de marfă şi transferarea acestora mult mai eficient de la modul de transport maritim la modurile de transport terestre. Astfel, va creşte atât capacitatea de operare a Portului Constanţa, cât şi importanţa acestuia pentru aprovizionarea altor zone. În plus, pe lângă modernizarea reţelei feroviare, proiectul prevede şi lucrări de consolidare care vor mări suprafeţele şi vor optimiza activităţile de manevră.

De altfel, în Portul Galaţi a fost redeschisă linia cu ecartament larg, după 22 de ani, lucrarea fiind realizată de CFR Infrastructură din fonduri proprii. Au fost înlocuite 780 de traverse din lemn speciale de 2,80 metri şi 246 de traverse din lemn speciale de pe aparate de cale şi pe linia încălecată. Au fost înlocuite 5.382 de tone de material mărunt de prindere, s-a făcut completarea prismei cu 385 de tone de piatră spartă şi executarea burajelor tehnologice. Toate acestea, pentru sosirea trenurilor cu cereale din Ucraina, destinate exporturilor, România trebuind să fie pregătită pentru a asigura transportul mărfurilor din Ucraina către Uniunea Europeană şi zona non-UE. Aproximativ 60% din cantitatea de cereale exportată în acest an de Ucraina a trecut prin România.

În plus, pe 7 decembrie, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii a semnat două contracte de finanţare de aproximativ 264 milioane de lei care vor îmbunătăţi capacitatea operaţională a porturilor Brăila şi Galaţi.

Portul Brăila va beneficia de 126,82 milioane de lei pentru integrarea în fluxul internaţional de mărfuri, iar pentru creşterea capacităţii de mărfuri a acestui port va fi modernizată infrastructura portuară şi drumurile de acces interioare.

Lucrările care trebuie finalizate până la sfârşitul anului viitor (2023) vizează modernizarea danelor 26 şi 27 şi amenajarea acestora pentru creşterea capacităţii de mărfuri transportate pe căi navigabile interioare la 260.000 tone/an (până în anul 2030).

„Prin acest proiect, Portul Brăila va deveni un motor de creştere economică pentru Regiunile de Dezvoltare Sud-Est şi Nord, inclusiv prin îmbunătăţirea conexiunilor la reţelele TEN-T (Core şi Comprehensive)”, consideră şeful de la Transporturi.

Portul Galaţi are la dispoziţie 136,94 milioane de lei pentru amenajarea danei Ro-Ro (roll on/roll off) din Bazinul Nou, ceea ce va permite creşterea cu aproximativ 48.000 tone (în primul an de exploatare) a volumului de mărfuri, reducerea timpilor de încărcare/ descărcare, creşterea siguranţei în timpul operaţiunilor portuare.

Lucrările trebuie finalizate, de asemenea, tot până la sfârşitul anului 2023 şi vizează reabilitarea cheurilor de acostare ale danelor 39 şi 40, amenajarea rampei Ro-Ro la dana 41, amenajarea cheului între rampa Ro-Ro şi platforma multimodală.

Şi de la Uniunea Europeană vor veni 60 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa şi construcţia podului de la Ungheni, în condiţiile în care aceasta a decis să sprijine cu 616 milioane de euro un număr total de 35 de proiecte care vor permite investiţii în infrastructuri cheie ce pot fi utilizate atât în scop civil cât şi militar, un lucru important având în vedere agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Cele 35 de proiecte, printre care se numără şi două din România, au fost selectate în cadrul celei de-a doua cereri de propuneri incluse în Pachetul de Mobilitate Militară.

Acestea vizează modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, etapa 1 Valu lui Traian, care va beneficia de o finanţare de la UE în valoare de 43,515 milioane de euro, precum şi designul şi construirea podului peste Prut de la Ungheni, care va beneficia de o finanţare de 16,486 milioane de euro.

În Portul Constanţa, 35 de linii de cale ferată (13,398 km) şi 75 de aparate de cale noi au fost redeschise circulaţiei, lucrări efectuate de CFR SA. Totodată, sunt în execuţie 64 de linii (29,795 km), 51 de aparate de cale şi şapte treceri la nivel. De altfel, Portul Constanţa a avut anul trecut cea mai puternică creştere în clasamentul principalelor 20 de porturi europene, urcând de pe locul 16 pe locul 11, în condiţiile în care cantitatea de marfă manipulată s-a majorat cu 26%.

Sectorul feroviar

Pe sectorul feroviar, anul 2022 a venit cu multe investiţii, CFR SA demarând licitaţiile de tip Quick Wins, finanţate prin PNRR. Gradul de contractare al companiei pe PNRR este de 86,78% la finele anului, în condiţiile în care jalonul asumat era de 50%. Astfel, compania a beneficiat de 14,73 miliarde de lei din PNRR pentru modernizarea şi repararea a 608,344 km de cale ferată.

În domeniul licitaţiilor Quick Wins, care presupun lucrări pentru ridicarea restricţiilor de viteză în vederea restabilirii parametrilor tehnici ai suprastructurii căii pentru viteza maximă de 120 km/h, s-au încheiat anul acesta 105 contracte, în valoare totală de 1,54 miliarde de lei (din PNRR), care au vizat 319,294 km de cale ferată. Prima sucursală regională care a lansat licitaţiile de lucrări tip Quick Wins a fost Timişoara (5 contracte), urmată de Bucureşti (4 contracte), Craiova (26 contracte), Braşov (17 contracte), Cluj (47 contracte) şi Galaţi (6 contracte).

Tot pe PNRR, au fost semnate şapte contracte în valoare de 13,19 miliarde de lei pentru modernizarea infrastructurii feroviare pe 289 kilometri de cale ferată (proiectare şi execuţie lucrări). Astfel, pe tronsonul Caransebeş – Timişoara – Arad (162,19 km), împărţit în 4 loturi, au fost semnate trei contracte, în valoare de 5,53 miliarde de lei: Lotul 2 Lugoj – Timişoara Est (54,13 km) – 1,91 miliarde de lei, Lotul 3 Timişoara Est – Ronaţ Triaj (13,86 km) – 1,44 miliarde de lei, Lotul 4 Ronaţ Triaj – Arad (54,86 km) – 2,18 miliarde de lei. De asemenea, sunt în execuţie lucrări de modernizare pentru viteza maximă de 160 km/h, între Lugoj – Timişoara Est – Ronaţ Triaj – Arad, pe o lungime de 122,85 km.

Pe tronsonul Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (166,2 km) – patru loturi – s-au semnat trei contracte în valoare de 6,05 miliarde de lei (loturile 2, 3 şi 4) urmând ca pentru Lotul 1 contractul să se semneze pe 30 decembrie (1,61 miliarde lei). Sunt prevăzute lucrări de electrificare şi reabilitare pentru viteza maximă de 160 km/h, pe întregul traseu Cluj Napoca – Aghireş – Poieni – Aleşd – Episcopia Bihor, pe o lungime totală de 166,2 km.

CFR SA a atras alte 497,08 de milioane de lei din POIM/CEF pentru modernizarea a 1.120 km de cale ferată, astfel: linia CF Apahida – Suceava (310 km) – trei contracte semnate (studii de fezabilitate şi proiecte tehnice) – 114,69 milioane de lei; modernizarea liniei CF Coşlariu – Cluj Napoca (99 km) – contract semnat (studiu de fezabilitate şi proiect tehnic) – 41,84 milioane de lei; modernizarea Complexului Feroviar Bucureşti (linii/instalaţii) – 606 km, care presupune Complexul Feroviar Bucureşti Nord (156,055 km), Inelul Feroviar Bucureşti (316,323 km), 0
Conexiunile cu Inelul Feroviar Bucureşti (133,348 km) – contract semnat pentru studiu de fezabilitate de 20,74 milioane de lei; electrificarea liniei CF Răduleşti – Giurgiu Nord (57 km) – contract semnat pentru studiu de fezabilitate – 2,9 milioane de lei; electrificarea liniei CF Constanţa – Mangalia (43 km) – contract semnat pentru studiu de fezabilitate de 7,7 milioane de lei; modernizarea suprastructurii feroviare (4,868 km) la staţiile Feteşti şi Ciulniţa – contract semnat pentru proiect tehnic şi execuţie în valoare de 309,2 milioane de lei.

Anul acesta, CFR SA mai bifează 43 de treceri la nivel modernizate şi puse în funcţie, 411 restricţii de viteză ridicate prin lucrări de întreţinere şi reparaţii curente şi creşterea vitezei medii tehnice la 70,04 km/h.