România trece la autostrada privată. Guvernul scoate la concesiune 370 km de drumuri noi

Guvernul, prin Compania de Autostrăzi, a adoptat o nouă strategie în materie de construcţie de autostrăzi. Pentru că s-a ajuns la concluzia că suntem prea săraci, ca stat, pentru a ne plăti autostrăzile de la buget, le vor construi companii private, pe banii lor, urmând ca ele să-şi recupereze investiţia prin exploatarea drumurilor pe un număr îndelungat de ani. Este vorba despre patru tronsoane pe care statul vrea să le construiască în concesiune, Comarnic-Braşov, Craiova-Piteşti, Ploieşti-Buzău-Focşani şi centura de sud a Bucureştiului.

Recent, pe sistemul de achiziţii publice s-a publicat anunţul de licitaţie al autostrăzii Comarnic – Braşov, proiect care a mai fost încercat o dată în 2009 dar a eşuat un an mai târziu pentru că nu s-au găsit fonduri.

La acea dată autostrada ar fi trebuit să coste aproape 5 miliarde de euro dar Aktor-Vinci, concernul căruia i-a fost atribuit proiectul a renunţat la el în 2010 pentru că n-ar fi găsit finanţare la bănci. Acum, în 2012, preţul autostrăzii anunţat pe SEAP este de doar 1,17 miliarde de euro. Directorul CNADNR Mircea Pop explică, însă, că preţul reprezintă doar contravaloarea lucrărilor de construcţie-montaj. „Când vine oferta de preţ, vine şi cu costurile de finanţare, fiecare cu banca lui, aşa că preţul autostrăzii creşte. Ofertele finale le aşteptăm la sfârşitul lunii ianuarie 2013. Lansăm numai autostrăzi în parteneriat public-privat pentru că UE a fost clară, nu finanţează decât Coridorul 4 iar să plătim de la buget nu putem, pentru că nu avem bani”, arată Pop pentru ECONOMICA.NET. Potrivit acestuia, se va folosi studiul de fezabilitate făcut pe vremea Aktor-Vinci sau, la cerere, adjudecatarul licitaţiei va putea comanda propriul său studiu.

Contractul de concesiune pentru execuţia, exploatarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov se ridică la 5,3 miliarde de lei, pentru autostrada de 58 de kilometri, potrivit anunţului de licitaţie.
Autostrada va fi împărţită în două tronsoane, Comarnic-Predeal şi Predeal-Braşov. De-a lungul celor 58 de kilometri vor fi amplasate 35 de poduri şi viaducte şi 18 tuneluri în lungime totală de 2,89 kilometri.

Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 21 ianuarie 2013, iar preţul ofertei va cântări în proporţie de 75% în decizia de atribuire a contractului.
Firmele care vor să câştige contractul trebuie să fi avut, în ultimii trei ani, o cifră de afaceri anuală medie de cel puţin 1,3 miliarde de lei, din activitatea de construcţii de infrastructură rutieră. În plus, ofertanţii trebuie să aibă în portofoliu cel puţin un contract în sistem de parteneriat public-privat, în ultimii cinci ani.

Alte două autostrăzi prin PPP, plus centura Bucureştiului

Comarnic-Braşov nu este singurul proiect de autostradă PPP. Deşi încă nu a fost publicat anunţul de licitaţie pentru că mai trebui să fie întocmite nişte acte, CNADNR aşteaptă oferte şi pentru autostrăzile Craiova-Piteşti şi Ploieşti-Buzău-Focşani şi Centura Sud Bucureşti, care ar urma să coste până la peste 3 miliarde de euro.

Prima autostradă, între Craiova şi Piteşti, care leagă practic două oraşe cu industrie auto puternică, ar urma să coste între 3,7 miliarde de lei (660 de milioane de euro) şi 4,9 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro), potrivit informaţiilor din anunţul de intenţie al CNADNR. De altfel, premierul Victor Ponta a arătat săptămâna trecută că această şosea este prioritară, urmând să fie construită o autostradă sau un drum expres pe această rută, în funcţie de dimensiunile traficului. Distanţa dintre cele două oraşe este de 120 km, pe actuala reţea rutieră.

Cealaltă, Ploieşti-Buzău-Focşani (144 km, pe actualul DN)ar urma să coste între 0,87 şi 1,07 miliarde de euro, potrivit anunţului de pe e-licitaţie.ro.

Centura Sud Bucureşti ar urma să aibă 48 de kilometri, costurile ei nefiind precizate pentru că CNADNR scoate la pachet construcţia acestui tronson cu operarea şi întreţinerea de pe A2 şi A1 pentru o sumă totală de 9 miliarde de lei(2 miliarde de euro). Se poate presupune, însă, că mare parte din această sumă este tocmai pentru construcţie şi montaj pe Centura Sud.

Parteneriatul public-privat presupune ca statul să concesioneze construcţia autostrăzilor unor firme interesate. Partea statului este să facă, pe cheltuiala sa, exproprierile pe traseul viitoarei autostrăzi iar concesionarii celor trei tronsoane de autostradă vor trebui să proiecteze, să construiască, să finanţeze, să opereze şi să întreţină cele două autostrăzi din banii lor. Recuperarea investiţiei se face taxând şoferii care circulă pe autostradă şi prin eventuale plăţi de la buget, în timpul în care firma privată va opera autostrada. Spre exemplu, la Comarnic-Braşov se vorbea despre o concesiune pe 30 de de ani şi de o taxă de autostradă de 3 euro/100 kilometri.

Problema taxării este însă destul de spionoasă dat fiind că, dacă statul va taxa traficul pe autostradă ar trebui, teoretic, să anuleze actualul tarif de utilizare a reţelei naţionale de drumuri, rovinieta, practica europeană spunând că cele două taxe nu pot coexista.