Avansul economiei Franţei în 2018, mai lent decât s-a estimat iniţial
Guvernul de la Paris estima o expansiune de 1,7% în 2018 a celei de-a doua economii a zonei euro.
În trimestrul patru din 2018, PIB-ul Franţei a crescut cu 0,3%, similar cu nivelul raportat în precedentele trei luni, arată datele Insee. Analiştii se aşteptau la un avans de doar 0,1% în ultimele trei luni din 2018.
Consumul gospodăriilor, motorul tradiţional al economiei franceze, a înregistrat o creştere zero în trimestrul patru din 2018, faţă de un avans de 0,4% în precedentele trei luni, în timp ce exporturile au consemnat o creştere de 2,4%, faţă de 0,2% în perioada iulie-septembrie 2018.
„Creşterea a fost solidă, în pofida turbulenţelor înregistrate pe plan internaţional şi a protestelor vestelor galbene. Politicile noastre îşi arată rezultatele”, a declarat pe Twitter ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire.
Guvernul de la Paris se aşteaptă la o expansiune de 1,7% în acest an, ceea ce ar pune Franţa înaintea Germaniei, pentru prima dată în ultimul deceniu. Ministerul german al Economiei şi-a revizuit miercuri prognoza de creştere pentru acest an până la 1%, de la 1,8% cât estima în toamna anului trecut, ca urmare a efectelor Brexitului, disputelor comerciale şi contextului fiscal internaţional. În 2018, cea mai mare economie europeană a înregistrat un avans de 1,5%, potrivit unei estimări preliminare publicată de Oficiul federal de Statistică, comparativ cu o creştere de 2,2% înregistrată în 2016 şi 2017.
Analiştii avertizează că deficitul bugetar al Franţei va depăşi probabil anul acesta plafonul de 3% din PIB stabilit de Uniunea Europeană şi va ajunge la 3,4% din PIB.
Ţinta iniţială de deficit a Guvernului de la Paris pentru 2019 era de 2,8% din PIB.
Adâncirea deficitului vine după ce preşedintele Emmanuel Macron a anunţat o serie de măsuri care vizează relansarea puterii de cumpărare, încercând să calmeze protestul „vestelor galbene”. Oficialul francez a promis o serie de măsuri care merg în sensul creşterii puterii de cumpărare solicitate de protestatari: creşterea salariului minim cu 100 de euro din 2019, fără ca acest lucru să-i coste vreun euro pe angajatori, nefiscalizarea orelor suplimentare şi anularea creşterii de taxe care a fost impusă pensionarilor ce câştigă mai puţin de 2.000 de euro pe lună.
Analiştii se aşteaptă la o „gaură” în buget de zece miliarde de euro (11 miliarde de dolari) în urma implementării acestor măsuri.