Avem nevoie de taxă pe dulciuri? Obezitatea este a doua cea mai frecventă boală cronică a elevilor din România

În două luni, în circuitul parlamentar ar putea intra un proiect de act normativ prin care se va introduce o acciză pe produsele cu conţinut mare de zahăr, printre care băuturile răcoritoare, ciocolata sau alte dulciuri. Banii strânşi, de ordinul miliardului de lei numai dacă luăm în calcul băuturile răcoritoare, ar trebui să ajungă la bugetul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate. Iniţiativa aparţine Asociaţiei Colegiul Pacienţilor din România, un ONG care apără drepturilor bolnavilor din România, şi preluată de către deputatul PSD Costel Lupaşcu.

Iniţiativa a pornit de la recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care recomandă statelor să ia măsuri, inclusiv fiscale, pentru a reduce consumul de zahăr în rândul populaţiei, şi mai ales în rândul copiilor. „În propunerea pe care am făcut-o ne-am inspirat din Marea Britanie unde Jamie Oliver s-a luptat foarte mult pentru introducerea unei taxe şi a reuşit”, a spus pentru ECONOMICA.NET Cristian Sas, preşedintele Asociaţiei Colegiul Pacienților.
„În mod sigur şi ciocolata şi dulciurile în general vor fi supuse acestei taxări, pentru că principalele victime ale consumului excesiv de zahăr sunt copiii. În cazul acestora, zahărul creează un ţesut adipos greu de eliminat chiar şi la vârsta adultă”, mai spune preşedintele ONG-ului pentru ECONOMICA.NET.

Citeşte şi: Statul ar putea pune acciză pe suc şi ciocolată

Obezitatea, a doua cea mai frecventă problemă de sănătate cronică a copiilor şi adolescenţilor din România.

Obezitatea de cauză neendocrină este a doua cea mai frecventă problemă de sănătate cronică cu care au fost diagnosticaţi elevii în anul şcolar 2014 – 2015, perioada pentru care avem cele mai recente date disponibile, arată raportulul naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la copiii şi tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural – an şcolar 2014-2015″.

Peste 10% dintre elevi au fost diagnosticaţi în anul şcolar 2014 – 2015 cu obezitate neendocrină, arată raportul citat.

Datele arată că avem o pondere identică a prevalenţei acestei probleme de sănătate la elevii din mediul urban şi la cei din mediul rural.

Concret, la nivelul mediului urban, peste 23% dintre elevii români au fost diagnosticaţi cu vicii de refracţie, peste 10% dintre copii şi adolescenţi au fost diagnosticaţi cu obezitate de cauză neendocrină şi aproape 9% dintre ei – cu deformări ale coloanei vertebrale, arată datele de bilanţ ale stării de sănătate centralizate la nivel naţional.

În ceea ce priveşte ponderea primelor trei afecţiuni cronice diagnosticate la copiii şi adolescenţii din mediul rural, pe prima poziţie se situează viciile de refracţie (aproape 12% dintre elevii din mediul rural au fost diagnosticaţi cu această problemă), pe a doua poziţie – obezitatea neendocrină (peste 10% dintre elevi aveau în 2014 această problemă de sănătate) şi pe locul trei – peste 8% dintre ei erau subponderali.

Aproape un sfert dintre elevii de 14 ani erau supraponderali în 2014.

În anul 2014, procentul de adolescente supraponderale era semnificativ mai mic decât al băieţilor de aceeaşi vârstă. Astfel 15% dintre elevele de 14 ani şi aproape 9 % dintre cele de 16 ani erau supraponderale în anul 2014. Spre comparaţie, aproape 24% dintre băieţii de 14 ani şi peste 16% dintre cei de 16 ani erau supraponderali, arată rezultatele unui studiu care a avut ca scop evaluarea prevalenţei supraponderii şi obezităţii la elevii din ciclul liceal. Studiul a fost coordonat de Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj şi implementat de către specialiştii din Direcţiile de Sănătate Publică teritoriale.

Raportul Tehnic al OMS „Dietă, Nutriţie şi Prevenirea Bolilor Cronice” a stabilit că sedentarismul şi aportul ridicat de alimente cu densitate energetică mare, dar sărace în micronutrienţi, cresc riscul de obezitate, şi că activitatea fizică regulată, precum şi aportul crescut de fibre alimentare scad riscul de obezitate. Mai mult, a stabilit, în baza evidenţelor existente, că publicitatea la alimente cu densitate energetică mare, la fast food, la băuturi răcoritoare şi sucuri de fructe îndulcite cu zahăr, creşte riscul obezităţii în rândul populaţiei.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă statelor membre să promoveze în rândul populaţiei:

• reducerea consumului de zahăr la maximum 10% din aportul energetic zilnic (echivalentul a 60 de grame pe zi);
• scăderea consumului de sare la maximum 5 grame pe zi;
• scăderea consumului de grăsimi la sub 15-30% din aportul energetic zilnic;
• între 50 şi 70% din aportul energetic zilnic să provină din hidraţi de carbon complecşi;
• creşterea consumului de fibre alimentare la 27-40 de grame pe zi, prin adăugarea legumelor şi a fructelor în alimentaţie, cu o medie zilnică a aportului de legume de cel puţin 400 de grame;
• scăderea consumului excesiv de alcool şi reducerea excesului de greutate.