EXCLUSIV Ce spune proiectul de lege care scuteşte industria de plata subvenţiei către regenerabile
Doar un aviz pozitiv de la Concurenţă mai trebuie pentru ca iniţiativa Guvernului de a scuti industria prelucrătoare din România de plata a 85% din certificatele verzi pentrzu regenerabile să devină realitate. Draftul de Hotărâre de Guvern ce aşteaptă semnătura lui Ponta prevede ce firme pot beneficia de această formă de ajutor de stat, cine nu poate beneficia, care este durata acestui ajutor de stat şi care este numărul estimat de beneficiari.
Potrivit HG „ Ajutorul de stat se acordă întreprinderilor în limita intensităţii maxim admisibile şi constă în reducerea sprijinului financiar pentru energia electrică din surse regenerabile prin exceptarea de la obligaţia de achiziţionare a certificatelor verzi a 85% din cantitatea de energie electrică achiziţionată de la furnizorii de energie electrică până la data 31.12.2017 şi a 80% din cantitatea de energie electrică de la data 01.01.2018”.
Beneficiarii de ajutor de stat, între 101 şi 500 de firme, trebuie să îndeplinească cumulativ două condiţii. Prima: să fie parte dintr-un sector economic care exportă cel puţin 10% din producţie. A doua: sprijinul acestor firme pentru industria regenerabilelor ridică costurile de producţie cu cel puţin 5%.
Statul acţionează în acest sens pentru ca întreprinderile vizate, „afectate în mod deosebit de finanţarea sprijinului acordat energiei din surse regenerabile să fie plasate într-o situaţie concurenţială dificilă”. Cu alte cuvinte, acele firme ce , din cauza costurilor cu plata certificatelor verzi, devin necompetitive pe pieţele externe.
Potrivit unei surse din Ministerul Economiei, iniţiatorul proiectului, vizată ar fi industria prelucrătoare, de la metalurgie la chimie şi construcţie de maşini, şi, în unele cazuri, chiar şi la textile sau pielărie.
Nu sunt eligibile pentru a primi această exceptare firmele la care a fost deja emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat.
HG va deveni lege doar după ce Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană vor da un aviz pozitiv.
Faptul că industria prelucrătoare este scutită de mare parte din contribuţia pentru energie verde nu înseamnă că plata de la care vor fi exceptate companiile vizate se transferă celorlalţi consumatori, inclusiv populaţiei, explică Marian Năstase, preşedintele producătorului de aluminiu Alro Slatina, unul dintre cei mai vocali contestatari ai schemei de subvenţionare prin facturi a producătorilor de energie din surse regenerabile.
Astfel, certificatele verzi ce nu mai sunt cumpărate de fabrici, vor fi lăsate libere la tranzacţionare pe piaţă, cu efect direct asupra scăderii preţului lor. Astfel, din cauza unui număr mult mai mare de certificate pe piaţă, preţul tuturor certificatelor va scădea, deci şi consumatorii vor plăti mai puţin în factură.
„Cheltuiala cu certificatul verde este de 38,74 lei/MWh, la un preţ mediu al certificatului de 190 de lei. După aplicarea exceptării, cheltuiala va scădea cu 30%, până la 26,5 lei/MWh”, arată Năstase.
Cheltuiala cu certificatele verzi a României a fost, anul trecut, de circa 600 de milioane de euro, dintre care populaţia a acopreit un sfert. Dacă exceptarea va deveni realitate, spune Năstase, economiile industriei vizate vor fi de 70-100 de milioane de euro.
Potrivit reglementărilor UE, România are obligaţia de a asigura, anul acesta, o pondere de 15% a energiei verzi în consumul naţional. Sursa din Ministerul Economiei ne-a spus însă că s-ar fi obţinut o reducere a acestui procent până la 11,5%. Tocmai datorită acestei reduceri, mai puţină energie verde înseamnă mai puţine certificate verzi, se poate aplica ajutorul de stat fără ca populaţia să plătească nota de plată a exceptării industriei.
Cu tot cu acest ajutor de stat, daca va deveni real, soarta industriei este incertă, întrucât se autorizează tot mai multe proiecte de centrale „verzi”. Anul trecut, au intrat în funcţiune 1.100 de MW doar în solar, de unde, cu un an înainte, erau doar 100 de MW funcţionali. Pentru anul acesta, ANRE estimează autorizarea a încă 1.700 de MW doar în solar, fără a mai lua în calcul eolianul, ceea ce va duce capacitatea instalată, în România, la aproape 7.000 de MW în centrale ce funcţionează cu energie regenerabilă. Deci cât capacitatea Hidroelectrica. Acum, sunt circa 4.000 de MW instalaţi. Prin lege, toată energia produsă în aceste centrale este preluată cu prioritate în sistem şi beneficiară de certificate verzi.
„Chiar şi cu această exceptare, ritmul în care se dezvoltă industria regenerabilelor poate sufoca toată industria. Pur şi simplu, sunt prea multe, mult prea multe pentru a plăti”.
Alro Slatina este cel mai mare consumator individual de energie din ţară, cu 6% din consumul naţional. Cheltuiala cu certificatele, de anul trecut, a fost de 40 de milioane d eeuro. Compania a înregistrat o pierdere de 18 milioane de euro, în 2013.
România trebuie să plătească, în intervalul 2008-2031, 19,5 miliarde de euro subvenţie pentru energia verde.
Din 2008 şi până în prezent, ajutorul acordat de consumatorii români către industria regenerabilelor a fost de circa 1,2 miliarde de euro.
În prezent, centralele eoliene primesc 0,5 certificate verzi pe MWh livrat în reţea, iar cele solare 3 certificate. Preţul unui certificat verde oscilează în jurul valorii de 45 euro.