Averea medie a familiei americane a revenit la nivelul de la începutul anilor ’90, din cauza crizei

Averea medie netă a familiei americane la nivelul anului 2010 a fost de 77.300 dolari, faţă de 126.400 dolari în 2007, scăderea fiind cauzată în principal de prăbuşirea preţurilor la locuinţe.

Venitul mediu al familiei americane a înregistrat de asemenea o scădere notabilă, de la 49.600 dolari în 2007 la 45.800 dolari în 2010, potrivit datelor Fed, ajustate pentru inflaţie.

Banca centrală a SUA a prezentat luni studiul privind situaţia financiară a populaţiei, efectuat odată la trei ani în baza unui sondaj amplu. Raportul reprezintă una dintre cele mai profunde surse de informare privind situaţia financiară a familiei americane.

Deşi cifrele sunt decalate cu 18 luni, studiul subliniază problemele care continuă să încetinească reveniera economiei SUA. Raportul relevă că exponenţii clasei de mijloc au înregistrat, procentual, în urma crizei, cele mai mari pierderi în privinţa averii şi veniturilor, limitând capacitatea de a cheltui şi predispoziţia la consum.

Consumul din SUA a rezistat însă neaşteptat de bine în ultimii ani, deoarece clasa de mijloc a preferat să pună deoparte mai puţini bani şi să plătească mai lent datoriile, relevă studiul Fed.

Procentajul familiilor care au reuşit să-şi majoreze economiile în 2010 faţă de 2009 a scăzut la 52%, de la 56,4% în 2007.

Pe de altă parte, statisticile anterioare arată că soldul economiilor la nivel naţional a crescut din 2007, divergenţele dintre cele două trenduri indicând că o mică parte a populaţiei pune deoparte tot mai mult, în timp ce majoritatea nu mai rămâne cu bani în plus sau chiar „mănâncă” din economii.

Totodată, sondajul arată că principalul motiv pentru care americanii pun bani deoparte este ca măsură de precauţie, tot mai puţine familii economisind pentru pensie, educaţie sau cumpărarea unei locuinţe.

Raportul relevă şi scăderea extrem de lentă a datoriilor populaţiei. Numărul familiilor care au datorii a scăzut cu 2,1 puncte procentuale în perioada 2007-2010, însă trei sferturi din gospodării au încă de dat bani creditorilor, iar suma medie datorată a stagnat.

Reducerea dobânzilor la minime istorice în SUA a reuşit să limiteze impactul cumulat al veniturilor în scădere şi datoriilor asupra situaţiei financiare a familiei, iar unele gospodării au ales să scadă ratele prin refinanţarea în credite cu scadenţa mai îndelungată.

Ponderea familiilor cu datorii în contul cardurilor de credit a scăzut cu 6,7 puncte procentuale în perioada analizată, la 39,4%, iar balanţa medie a coborât cu 16,1%, la 2.600 de dolari.

Numărul mediu al cardurilor de credit per familie a scăzut, iar 32% dintre respondenţi au afirmat că nu deţin niciun astfel de card, faţă de 27% în 2007.

Procentajul familiilor cu credite destinate educaţiei a crescut în 2010 la 19,2%, de la 15,2% în 2007, Fed notând că aceste împrumuturi au depăşit valoarea creditelor pentu automobile în bilanţul familiei americane pentru prima dată în istorie.

Statisticile dezvăluie de asemenea impactul neechilibrat al crizei asupra situaţiei financiare a populaţiei.

Astfel, familiile situate ca venit în blocul mijlociu de 60% din populaţie au înregistrat scăderi mai abrupte ale averii decât cele mai bogate şi cele mai sărace gospodării, deoarece clasa de mijloc are, proporţional, cele mai mari investiţii în locuinţe.

În acelaşi timp, veniturile medii ale familiei încadrate în cea mai săracă cincime a populaţiei au crescut în perioada 2007-2010, datorită programelor sociale introduse de autorităţi în timpul recesiunii. Totodată, cele mai bogate 20% dintre gospodării au fost izolate de criză deoarece cea mai mare parte din veniturile lor sunt obţinute din diverse investiţii.

Datele prezentate de Fed arată de asemenea că disparitatea veniturilor s-a restrâns în SUA, cel puţin temporar, notează NYT. Venitul mediu al celor mai bogate familii a scăzut mult mai puternic faţă de media naţională. Cele mai bogate 10% dintre familiile americane au câştigat în medie 349.000 dolari în 2010, iar averea medie medie a fost de 2,9 milioane de dolari.