Averile oligarhilor ucraineni au scăzut drastic de la începerea războiului

Ucraina este de mult timp considerată ca fiind una dintre cele mai corupte ţări ale lumii, o mare parte din avuţia sa, posturile TV, minele, băncile, comerţul, agricultura, sectorul imobiliar şi altele fiind controlate de un număr restrâns de afacerişti, respectiv câteva zeci.

Dar invazia rusă le-a diminuat drastic averile, iar influenţa lor politică a intrat în declin. Preşedintele Volodimir Zelenski, el însuşi susţinut de un oligarh în campania sa electorală, a impus încă dinaintea războiului o lege de ”dezoligarhizare” menită să reducă din influenţa politică dobândită de oligarhi. Iar războiul început în februarie a consolidat acest efort, Zelenski nemaiavând nevoie de susţinerea politică şi financiară a acestora.

De atunci, companiile siderurgice deţinute de Rinat Ahmetov (foto), cel mai bogat om de afaceri ucrainean, au devenit mormane de moloz în urma asaltului rusesc asupra oraşului Mariupol. De asemenea, cele mai multe active ale sale, inclusiv centrale electrice, bănci, terenuri agricole, mine şi fabrici au fost fie avariate, fie capturate de trupele ruse.

Potrivit ediţiei ucrainene a publicaţiei Forbes, averea lui Ahmetov a scăzut de la circa 14 miliarde de dolari în ianuarie, la aproximativ 4,3 miliarde de dolari în decembrie. Dar chiar şi aşa el rămâne cel mai înstărit ucrainean.

Acuzat în 2021 de Zelenski că ar fi încercat să pună la cale o lovitură de stat, acuzaţie dezminţită de Ahmetov, de când a început agresiunea rusă oligarhul ucrainean a renunţat la licenţele deţinute în sectorul mass-media, pentru a-l mulţumi pe Zelenski, iar companiile sale au contribuit cu circa 100 de milioane de dolari la efortul de război.

Şi oligarhul Viktor Pinciuk şi-a adus o astfel de contribuţie, de peste 45 de milioane de dolari. În primele săptămâni ale invaziei, când trupele ruse au ajuns până aproape de Kiev, medicii militari ucraineni au fost primiţi în conacul său luxos din suburbiile capitalei.

Imperiul de afaceri al lui Pinciuk, construit în jurul companiei producătoare de conducte şi material rulant Interpipe, a suferit mai puţin decât cele ale altor oligarhi ucraineni. Potrivit Forbes, averea sa a scăzut de la 2,6 miliarde de dolari la 2 miliarde.

Unul dintre oligarhii ucraineni a devenit chiar preşedinte al ţării, respectiv Petro Poroşenko în 2014. Cunoscut şi ca ”regele ciocolatei”, întrucât este proprietarul unei fabrici de ciocolată, Poroşenko a avut probleme cu justiţia după ce a pierdut în 2019 alegerile prezidenţiale în faţa lui Zelenski. El a devenit de atunci un critic înverşunat al actualului preşedinte, dar după invazia rusă posturile TV controlate de Poroşenko şi-au atenuat acest ton.

”În prima zi a agresiunii ruse, pe 24 februarie, am venit la Zelenski şi i-am spus: ‘Acum nu mai sunt liderul opoziţiei. Atât tu cât şi eu suntem acum soldaţi. Până la victoria noastră, nu voi mai critica pe nimeni’ „, a afirmat Poroşenko într-un interviu.

Contribuţia companiilor fostului preşedinte la efortul de război a fost până în prezent de circa 46 de milioane de dolari, iar averea sa a scăzut la circa 700 de milioane de dolari, de la aproximativ 1,6 miliarde înaintea războiului.

Actualul preşedinte Volodimir Zelenski a fost sprijinit în alegerile în care l-a învins pe Poroşenko de oligarhul Igor Kolomoiski. Acesta din urmă a folosit puternicele sale posturi TV pentru a-l promova în campania electorală pe actorul de comedie devenit politician.

Însă legăturile sale apropiate cu noul preşedinte nu l-au ferit apoi pe Kolomoiski de probleme, după ce justiţia americană a reclamat că acesta şi unul dintre asociaţii săi au spălat bani în SUA.

De altfel, cu patru ani înaintea alegerilor prezidenţiale din 2019, principalul activ al lui Kolomoiski, banca Privatbank a fost pusă sub sechestru de autorităţile ucrainene după ce a fost descoperită o gaură de 5 miliarde de dolari în situaţiile financiare.

Conform unor relatări, în iulie 2022 preşedintele Zelenski l-a deposedat de cetăţenia ucraineană pe fostul său sponsor electoral, întrucât acesta deţine de asemenea paşapoarte israelian şi cipriot, decizie pe care Kolomoiski a contestat-o în instanţă.

Ulterior, în luna noiembrie, guvernul ucrainean a invocat legislaţia specială impusă ca urmare a războiului pentru a prelua acţiuni ale principalei companii energetice ucrainene, Ukrnafta, controlată parţial de Kolomoiski.

Printre oligarhii ucraineni se numără şi afacerişti proruşi, iar cel mai influent dintre aceştia a fost Viktor Medvedeciuk, despre a cărui fiică se afirmă că l-ar fi avut ca naş pe însuşi preşedintele rus Vladimir Putin.

Aceste legături cu Kremlinul s-au întors împotriva sa, fiind arestat şi acuzat de înaltă trădare încă de dinaintea invaziei ruse. El a reuşit după începerea războiului să evadeze din arestul la domiciliu, dar a fost capturat în timp ce încerca să părăsească Ucraina deghizat în uniformă militară. În cele din urmă, Medvedeciuk a fost predat Rusiei în septembrie în urma unui schimb de prizonieri.

Averea acestuia era estimată înainte de război la circa 620 de milioane de dolari, deşi numai unul dintre iahturile sale valorează aproximativ 200 de milioane de dolari, ambarcaţiune sechestrată în Croaţia şi care va fi scoasă la licitaţie, fondurile încasate urmând să fie oferite Ucrainei.