Economica.net - Avertisment al BCE: Legea dării în plată compromite semnificativ siguranța juridică și încrederea investitorilor străini - Economica.net

Avertisment al BCE: Legea dării în plată compromite semnificativ siguranța juridică și încrederea investitorilor străini

Legea dării în plată a îngrijorat oficialii Băncii Europene de Investiţii (BCE), care a decis să emită din proprie inițiativă un aviz cu privire la proiectul legii dării în plată.

Economica.net - vin, 18 dec. 2015, 16:51

Trimite pe:

Avertisment al BCE: Legea dării în plată compromite semnificativ siguranța juridică și încrederea investitorilor străini

Banca observă faptul că, „datorită sferei largi de aplicare, proiectul de reglementare s-ar aplica nu doar creditelor de consum, ci și creditelor comerciale ale persoanelor fizice, și creditelor performante și neperformante deopotrivă. În timp ce abilitatea instituțiilor financiare de a administra efectiv riscul de credit depinde de un cadru legal sigur, predictibil și stabil care să asigure în mod adecvat un echilibru între interesele creditorului și debitorului, proiectul de reglementare introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România și compromite semnificativ siguranța juridică și administrarea adecvată a riscului de credit în instituțiile financiare”.

De asemenea, BCE observă că, drept răspuns la criza financiară, anumite state membre ale Uniunii au introdus noi cadre legale cu privire la restructurarea datoriei personale, care, în foarte puține cazuri, au inclus un drept limitat de a returna bunul ipotecat în loc de rambursare. Totuși, exercițiul acestui drept nu este lăsat la discreția împrumutatului, ci este condiționat de îndeplinirea unor criterii economice și de eligibilitate stricte întrucât nu a fost consultată oficial de către legiuitorul român.

În acest sens, BCE sfătuiește autoritățile române să evalueze cu atenție impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de credit existente pentru a asigura siguranța juridică și pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale și de proprietate ale instituțiilor de credit, precum și pentru a preîntâmpina apariția hazardului moral în relația dintre creditor și debitor. Proiectul de reglementare ar trebui să urmărească asigurarea unui echilibru adecvat între obligația generală a debitorilor de a-și îndeplini obligațiile de plată, care contribuie la o cultură de plată promptă, la menținerea solidității instituțiilor de credit și preîntâmpinarea hazardului moral, și nevoia de a oferi asistență persoanelor fizice care se confruntă cu dificultăți financiare severe.

Astfel, potrivit băncii europene, autoritățile române trebuie să evalueze dacă retroactivitatea proiectului de reglementare respectă principiile Constituției României. Cu toate acestea, BCE observă că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum acest proiect, riscă să compromită siguranța juridică și nu respectă principiul așteptărilor legitime.

„Sub rezerva competenței Comisiei Europene de a monitoriza implementarea dreptului Uniunii, autoritățile române sunt invitate să evalueze dacă dreptul unilateral al împrumutatului de a se descărca pe deplin de datoria asumată printr-un contract de împrumut în monedă străină, astfel cum este prevăzut de proiectul de reglementare, ar respecta articolul 23 alineatul (5) din Directiva 2014/17/UE”. Această directivă prevede ca în statele membre să existe un cadru de reglementare care să asigure cel puțin dreptul consumatorului de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, în condiții specificate, sau să fie în vigoare alte aranjamente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar.

BCE crede că „pentru a asigura siguranța juridică și pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale și de proprietate ale instituțiilor de credit, precum și pentru a preîntâmpina apariția hazardului moral în relația dintre creditor și debitor. Proiectul de reglementare ar trebui să urmărească asigurarea unui echilibru adecvat între obligația generală a debitorilor de a-și îndeplini obligațiile de plată, care contribuie la o cultură de plată promptă, la menținerea solidității instituțiilor de credit și preîntâmpinarea hazardului moral, și nevoia de a oferi asistență persoanelor fizice care se confruntă cu dificultăți financiare severe”.

BCE este, de asemenea, îngrijorată de faptul că proiectul de reglementare nu pare a respecta articolului 28 alineatul (4) din Directiva 2014/17/UE, conform căruia statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al garanției sau al veniturilor obținute din vânzarea garanției este suficient pentru a rambursa creditul. Conform articolului 3 din proiectul de reglementare, prin derogare de la dispozițiile relevante din Codul civil român, debitorii au dreptul de a se descărcape deplin de obligațiile cele revin prin transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat către creditorii lor. Creditorii nu au dreptul de a se opune transferului bunului imobil ipotecat dacă un contract de credit intră în sfera de aplicare a proiectului de reglementare și îndeplinește condițiile relevante pentru aplicabilitatea proiectului de reglementare. Autoritățile române sunt invitate să verifice cu Comisia Europeană dacă proiectul de reglementare este compatibil cu Directiva 2014/17/UE.

BCE consideră că proiectul legii ar trebui să prevadă suficient de clar interacțiunea cu celelalte acte normative relevante, precum Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, și eliberarea persoanelor fizice de datorie în temeiul acelei legi. Un mecanism cuprinzător privind restructurarea datoriei ar fi mai eficient în soluționarea provocărilor speciale pe care le implică îndatorarea personală nesustenabilă. Acesta ar stabili stimulentele adecvate pentru părțile afectate astfel încât debitorii care sunt într-adevăr supraîndatorați și creditorii acestora ar fi încurajați să ajungă la un acord cu privire la o restructurare fie în mod bilateral, fie într-un cadru ultilateral, de exemplu ca parte dintr-o procedură oficială, precum procedura insolvenţei.

În opinia băncii acordarea de drepturi generale, precum cele prevăzute de articolul 1 alineatul (2) din proiectul de reglementare, care nu sunt prevăzute exclusiv pentru debitori care au nevoie de protecție socială, poate conduce la hazard moral și poate compromite oferta de creditare în viitor.

„Astfel de drepturi pot încuraja debitorii care nu au cu adevărat nevoie de protecție să profite de schimbările prețurilor bunurilor imobiliare și să înceteze să își respecte obligațiile, chiar dacă au posibilitatea de a și le îndeplini în totalitate. În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiții de creditare mai aspre și să grăbească rambursările anticipate. Ratele mai ridicate ale dobânzii și creditarea limitată a gospodăriilor și micilor afaceri pot afecta negativ creșterea economică și crearea de locuri de muncă”, se arată în avizul băncii.

„Prin urmare, astfel de drepturi ar trebui să vizeze împrumutații vulnerabili și să fie însoțite de măsuri de siguranță eficiente care să prevină intrarea strategică în imposibilitate de plată și să evite un impact negativ asupra creditării viitoare. În absența unor astfel de condiții, funcționarea normală a instituțiilor de credit poate fi grav afectată, ceea ce ar putea afecta negativ soliditatea instituțiilor de credit individuale și, prin efectele de contagiune, ar putea genera riscuri substanțiale pentru întregul sistem financiar. În cazul în care astfel de riscuri la adresa bunei funcționări a canalului de creditare s-ar materializa, există posibilitatea unor efecte negative de propagare asupra economiei”.

Proiectul legii dării în plată ar putea, de asemenea, conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creșteri a nesiguranței juridice și a riscului de țară. Prin urmare, BCE sugerează autorităților române să efectueze o analiză aprofundată a posibilelor efecte ale introducerii proiectului de reglementare asupra economiei României.

În continuare banca prezintă efectele pe care legea le-ar putea avea asupra stabilităţii financiare a României, şi anume:

Din perspectiva stabilității financiare, elementele de potențială preocupare referitoare la impactul asupra instituţiilor de credit, care ar trebui evaluate de la început, privesc:

– riscurile asociate împrumuturilor în monedă străină;

– efectele retroactive ale proiectului de reglementare, care afectează și contractele de credit aflate în derulare;

– implicațiile pentru cerințele prudențiale aplicabile instituțiilor de credit în ceea ce privește ipotecile asupra locuințelor

pentru a reflecta caracterul riscant al portofoliilor corespunzătoare

BCE subliniază importanța unei analize de impact aprofundate cu privire la implicațiile practice ale proiectului de reglementare pentru activitatea instituțiilor de credit de pe piața internă și, mai larg, pentru piața imobiliară din România. „Având în vedere importanța intereselor implicate, atât pentru instituțiile de credit și celelalte instituții financiare afectate, ca părți obligate să primească activele imobiliare, cât și pentru proprietarii altor active imobiliare din România, doar cu ajutorul unei evaluări preliminare ar fi posibilă atenuarea riscurilor generate la adresa stabilității financiare”.

Pe termen lung, BCE observă că proiectul de reglementare se va aplica și în ceea ce privește împrumuturile în monedă străină. BCE consideră că, atunci când sunt introduse măsuri legate de stingerea împrumuturilor în monedă străină, ar trebui să se acorde întotdeauna o atenție corespunzătoare repartizării echitabile a sarcinilor între toate părțile implicate, evitându-se astfel posibilitatea apariției hazardului moral în viitor. În mai multe ocazii, BCE a evidențiat riscurile asociate împrumuturilor în monedă străină. Proiectul de reglementare nu pare a conține nicio garanție în acest sens.

Efectele asupra sectorului bancar

Proiectul de reglementare poate avea implicații negative pentru instituțiile de credit, cu un posibil impact asupra profitabilității, capitalizării și capacității de creditare viitoare, pentru funcționarea sistemului financiar, precum și pentru costul și condițiile de creditare în ansamblu. În scenariul cel mai pesimist, astfel de implicații ar putea conduce la deficite de capital, care ar putea necesita măsuri prudențiale. Se observă că, dacă proiectul de reglementare va intra în vigoare,

ar trebui ca instituțiile de credit din România să desfășoare activități de administrare de activelor imobiliare care

le-au fost oferite în plată pentru descărcarea de datoriile prevăzute în favoarea acestora în cadrul contractelor de credit.

Avizul este semnat de preşedintele BCE, Mario Draghi şi a fost emis din proprie iniţiativă.

Cele mai noi

Vot diaspora / Alegeri prezidenţiale. Care sunt ţările unde au votat cei mai mulţi români – Top 5

Cei mai mulţi români care au votat în străinătate şi-au exercitat dreptul la vot în Germania. Economica.net vă prezintă topul ţărilor cu cele mai multe voturi. Datele sunt cele comunicate......