Avertisment de ceasul al 12-lea al industriei petroliere către Guvern: Schimbați legea offshore, altfel România rămâne fără gaze și nu are cu ce sa facă tranziția energetică

„Ştiu ce ştiţi şi voi, că ministrul Energiei a spus că Legea offshore va fi modificată în acest an. A devenit foarte crucial ca acest lucru să se facă anul acesta. De ce? Pentru că tranziţia energetică are nevoie de gaz şi riscăm să pierdem ultimul tren, deci trebuie să ne mişcăm. Şi ştim că acest proiect este important pentru România”. Asta a spus directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, întrebată în conferință de presă dacă există vreun progres pe tema modificării legii offshore, aspect de care depinde viitorul exploatării gazelor din Marea Neagră. “Timpul nu curge deloc în favoarea noastră” a repetat oficialul Petrom.

În aceeași zi, un semnal identic venea și de la Viena. Rainer Seele, încă director general al OMV, a afirmat că proiectul Neptun din Marea Neagră „este mai important ca niciodată” pentru perspectivele viitoare ale Petrom. „OMV va face tot ceea ce stă în puterea sa pentru a se asigura că acest proiect este unul de succes”, a spus Seele, adăugând însă că şi Guvernul României trebuie să asigure cadrul necesar pentru această investiţie. Cu privire la acest aspect, Rainer Seele a spus că este optimist şi că vede că există conştientizarea necesară.

În ciuda faptul că Guvernul numit la finalul lui 2019 dădea asigurări că legea offshore va fi schimbată rapid, acest lucru nu s-a întâmplat nici acum. Sentimentul în piață este că nu se va întâmpla nimic până când nu se vor finaliza negocierile dintre Romgaz și Exxon Mobil, americanii fiind dispuși să-și vândă cota în proiectul Neptun, iar firma românească de stat să îl cumpere. Ultima comunicare pe această temă venită de la Romgaz a fost făcută în iunie și acolo se spunea că Exxon a selectat compania românească de stat pentru negoceri exclusive pentru vânzare, timp de patru luni, deci până în octombrie.

De la Viena s-a semnalat că dacă legea offshore se schimbă în acest an, decizia de investiție ar putea fi luată anul viitor, și primele gaze din blocul Neptun ar urma să ajungă în țară în 2025-2026.

Legea offshore votată în timpul în care Liviu Dragnea conducea PSD, care guverna țara, are câteva prevederi, introduse atunci, care au nemulțumit investitorii: taxarea considerată excesivă printr-un impozit suplimentar, lipsa deducerilor pentru cheltuielile masive de explorare, impredictibilitatea, obligațiile de vânzare a gazului pe piața internă. Acum, dacă ce s-a discutat cu reprezentanții companiilor chiar va fi trecut în noua lege pe care ei o așteaptă, vom avea o relaxare a taxării (impozitul suplimentar se aplică de la prețuri mult mai mari), garanția că legislația nu se schimbă pe tot parcursul acordului, deci cît timp se scoate gazul, iar unele deduceri vor fi acceptate. În plus, prin legislația care a apărut deja între timp, piața gazelor s-a liberalizat, iar obligațiile companiilor petroliere de a vinde gazul unde dorește statul român au fost în parte eliminate.

România rămâne fără gaze?

Până atunci însă, producția de gaze a țării, al doilea producător din Europa scade și va continua să scadă. Este adevărat că Romgaz, primul producător, a raportat o creștere a extracției pe primul semestru, cu 12%, până la 2,5 miliarde de metri cubi, însă este semnificativ sub nivelul de 2,7 miliarde din primul semestru al anului 2019. Iar Petrom are un declin, an la an, de 10%, producția de gaze coborând în primul semestru din 2021 la 1,95 miliarde de metri cubi. În plus, Petrom a revizuit estimarea sa de declin al producției de țiței și gaze. Dacă până acum în raportări se vorbea despre o țintă anuală de scădere a producției anuale de hidrocarburi de 5%, în raportul aferent primelor șase luni ale acestui an se vorbește despre “menținerea declinului in Romania la aproximativ 6% fata de 2020”.

Asta în condițiile în care cererea națională de gaze a crescut deja cu 8% față de primele șase luni din 2020, iar cei de la Petrom estimează că, la finalul anului, consumul de gaze va reveni la nivelul dinaintea pandemiei. Deci consumul este în creștere, și va fi și mai mare dacă avem în vedere proiectele de mii de noi MW care ar urma să fie instalați în centrale electrice noi pe gaze.

Institutul Național de Statistică a informat recent că, în primele cinci luni ale acestui an, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,8 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 24,5% mai mare decât cea din primele cinci luni din 2019.  Iar în lipsa dezvoltării rezervelor din Marea Neagră, dependenţa de importuri poate creşte semnificativ, până la 53% în anul 2030, conform unui studiu recent realizat de PwC România pentru Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG).

Despre câte gaze ar fi vorba

În Marea Neagră românească există un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit unor estimări mai vechi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun Deep, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Acum doi ani, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România, tocmai pentru că, în condițiile din lege, nu se putea lua o decizie de investiție. La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut în mai multe rânduri că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore.

Lukoil împreună cu Romgaz au și ei concesionat un perimetru, Trident, cu rezerve potențiale de circa 30 de miliarde de metri cubi. Încă au loc foraje pentru explorare, ultimul foraj a fost un eșec, iar o decizie finală de investiție nu pare apropiată.

Americanii de la Carlyle, cel mai mare fond de investiții din lume, au concesionat și ei două perimetre, de data aceasta de apă mică, și sunt singurii care au anunțat o decizie finală de investiție, avertizând însă că, dacă la momentul în care vor pune gazele pe piață legea offshore va exista în forma ei actuală, vor da statul în judecată. Firma controlată de ei, Black Sea Oil and Gas (BSOG), va aduce primele gaze “noi” din Marea Neagră la țărm chiar în ultima parte a acestui an – deja s-a creat o parte din infrastructură. Rezervele descoperite aici: 10 miliarde de metri cubi, care se vor scoate într-un ritm de un milliard pe an.