Regimul nord-coreean, care este vizat de mai multe serii de sancţiuni internaţionale din cauza programelor sale militare interzise, are de mai multă vreme probleme în a-şi hrăni populaţia şi suferă în mod regulat de penurii alimentare.
Presiunea asupra economiei nord-coreene a crescut şi mai mult după închiderea frontierelor, ordonată pentru a lupta împotriva pandemiei, şi după o serie de furtuni şi inundaţii care au avut loc anul trecut.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a recunoscut în iunie că ţara sa se confruntă cu „o situaţie alimentară tensionată”.
Într-un raport ce datează de luni, FAO apreciază că Phenianul ar urma să producă 5,6 milioane de tone de cereale anul acesta, cu 1,1 milioane de tone mai puţin faţă de cantitatea de care ar avea nevoie pentru a-şi hrăni populaţia.
„Importurile comerciale prevăzute oficial sunt de 205.000 de tone”, potrivit acestui raport, ceea ce înseamnă că penuria alimentară ar urma să se ridice la 860.000 de tone.
„Dacă această lipsă nu este acoperită în mod corect de importuri comerciale sau de ajutor alimentar, gospodăriile (nord-coreene) riscă o perioadă dificilă în august-octombrie”, potrivit raportului.
Închiderea frontierelor decisă pentru a stăvili noul tip de coronavirus a făcut să se reducă substanţial comerţul cu China, principalul susţinător economic şi diplomatic al Phenianului, în timp ce majoritatea angajaţilor ONG-urilor internaţionale prezente în Coreea de Nord au părăsit ţara.
Mai multe taifunuri care au avut loc vara trecută au provocat inundaţii care au distrus case şi au devastat culturi.
Coreea de Nord a cunoscut în anii 1990 o foamete foarte gravă, care a făcut sute de mii de morţi, în urma reducerii ajutorului acordat de Moscova după destrămarea Uniunii Sovietice.