„Se prefigurează o nouă situaţie de criză în sectorul gazelor naturale. Creşterea bruscă şi mult peste nivelul mediilor a temperaturii aerului va determina scăderea masivă a consumului de gaze faţă de zilele anterioare, ceea ce poate determina suprapresurizarea conductelor de gaze mult peste limita normală de funcţionare cu reale pericole în asigurarea integritatii fizice a acestora, spune Dumitru Chisăliţă, pe pagina sa de facebook.
„Lipsa reengineringului infrastructurii de gaze, construită în vremea în care:
– varfurile de consum zilnice erau de maxim 1:2 la (fata de variaatii de astazi de peste 1:10),
– capacitatea calorica a cladirilor determina reactii la nivelul consumului cu un interval de cca 3 zile, cand majoritatea imobilelor erau incalzite prin intermediul energiei termice, care avea un grad mare de inertie, ceea ce facea ca necesarul de energie sa nu fie imediat transmis catre necesarul de gaze,
– nu existau termostate cu senzori de exterior/interior care sa determine corelarea instantanee a necesarului de gaze cu variatia temperaturii,
– trecerea de la frig la cald se facea in saptamani si nu in ore,
– nu se opreau incalzirea cu gaze ci se deschidea geamul…
nu poate să nu determine ca infrastructura de gaze să basculeze din criză in criză (una calda, una rece, una calda …)
Atat timp cat nu se face ceea ce trebuia facut de mult reengineringul infrastructurii de gaze, trebuie sa ne obisnuim cu crizele”, explică Chisăliţă.
Dumitru Chisăliţă, fost director în Romgaz şi Transgaz. Chisăliţă, a absolvit Facultatea de Inginerie Sibiu – Specializarea Ingineria și managementul sistemelor de producție, are masterate în „Valorificarea Gazelor Naturale” Universitatea Sibiu, în „Managementul și marketingul petrolului” Universitatea Petrol și Gaze Ploiești, în „Modernizarea energetică a clădirilor” Universitatea Brașov. Este fondator al proiectului Asociaţia Energia Inteligentă
Avertismentul lui Chisăliţă vine după ce sistemul naţional de trabsport al gazelor, operat de Transgaz a fost dezechilibrat şi a intrat în starea de „risc”, ca urmare a temperaturilor extrem de scăzute din ultima parte a lunii februarie, care au condus la o creştere a consumului. Din acest motiv, în premieră, ANRE a amendat patru jucători mari din piaţa gazelor, Transgaz, Engie, E.On şi OMV Petrom, acuzate că ar fi creat dezechilibre. Mai multe companii au spus că vor contesta amenda şi că au introdus în sistem chiar cantităţi suplimentare de gaze.
Însă, înainte de acest episod, a fost foarte cald afară, şi a apărut alt risc, de exploziie, de aceea avertismentul lui Chisăliţă de acum trebuie luat în calcul. Atunci, în condiţiile unor temperaturi mult peste medie, consumul a scăzut, dar operatorii au continuat să livreze pe baza contractelor încheiate în avans, mai ales din gazele înmagazinate, pentru că a ţine gaze în depozite costă- Romgaz primeşte, potrivit legii, bani din tariful pentru înmagazinare.
Aşadar, presiunea în conducte a crescut atunci, ca urmare a faptului că era prea mult gaz. Pusă în faţa pericolului de explozie, Transgaz a solicitat celor doi producători, Petrom şi Romgaz, scăderea producţiei de gaze, cu cel puţin 25%, potrivit unor surse din piaţa de gaze. Romgaz, companie de stat, ar fi operat reducerea, nu şi Petrom, care ar fi fost mult mai mai afectată, pentru că diminuarea producţiei de gaze ar fi adus după sine şi o diminuare a producţiei de petrol.