Aceste propuneri sunt avansate de către Lady Ashton în perspectiva summitului european de la 19-20 decembrie consacrat Securităţii şi Apărării, într-un context al scăderii generale a bugetelor militare.
În acest raport privind Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), ea afirmă că o „cooperare a devenit esenţială” dacă UE vrea să fie „în măsură să reacţioneze rapid la provocările în domeniul securităţii – securitatea cibernetică, spaţiul, energia, securitatea maritimă sau frontierele”.
Cu scopul de a obţine progrese concrete la summitul din decembrie, patru priorităţi sunt relevate în raport. Una dintre ele este dezvoltarea unor avioane fără pilot de tip MALE (medium-altitude long-endurance), una dintre cele mai acute lacune ale industriei europene a Apărării. Obiectivul este ca şefii de stat şi de Guvern să poată, în cadrul reuniunii de la Bruxelles, să „promoveze o abordare europeană în vederea dezvoltării acestei capacităţi-cheie”, la orizontul lui 2020.
Altă prioritate propusă este dezvoltarea unui sistem comun de sateliţi de comunicaţie, cu dublă uitilizare militară şi civilă, până în 2025. În prezent, capacităţile europene sunt „fragmentate” între 12 sateliţi, repartizaţi în cinci grupuri, a căror viaţă operaţională se va încheia în perioada 2018-2025, potrivit raportului.
O abordare comună este propusă, de asemenea, în domeniul Apărării cibernetice, dar această problemă „este extrem de sensibilă, deoarece vizează nucleaul suveranităţii statelor membre”, a subliniat un oficial de rang înalt din cadrul UE.
În final, este invocată ca prioritate achiziţionarea comună de avioane de alimentare cu carburant în zbor, armatele europene fiind afectate de o lipsă importantă la acest capitol.
Dezvoltarea unor asemenea proiecte răspunde, potrivit raportului, necesităţii „consolidării industriei europene a Apărării”, un sector economic-cheie în care sunt angajate în mod direct peste 730.000 de persoane şi care a realizat o cifră de afacere de 172 de miliarde de euro în 2011.