Avocaţi: Intrarea în vigoare a noilor coduri ar trebui amânată

„În conjunctura actuală, apreciez că trebuie amânată aplicarea noilor Coduri în materie penală, având în vedere că infrastructura fizică nu permite desfăşurarea activităţii noilor instutuţii apărute în noile dispoziţii – judecătorul de drepturi şi libertăţi, camera preliminară”, a declarat, pentru MEDIAFAX, decanul Baroului Bucureşti, Ion Ilie Iordăchescu.

Potrivit lui Iordăchescu, cheltuielile privind implementarea celor două noi coduri sunt „substanţiale”, depăşind 700 de milioane de lei. Mai mult, punctează el, pregătirea profesională a magistraţilor şi a avocaţilor este insuficientă pentru aplicarea corespunzătoare a acestor coduri. Astfel, se impune, în mod inevitabil, o interpretare corespunzătoare a noilor norme.

„În cadrul demersurilor pe care le-am făcut, am constatat că avocatul este marginalizat, fără a i se asigura o protecţie reală. În cadrul acestor propuneri, am expus unele observaţii pe marginea unor reglementări fundamentale în materie penală, fără a avea pretenţia unei abordări exhaustive. Evident, pentru identitate de raţiune, este posibilă formularea altor propuneri în privinţa altor texte de lege din noile coduri ce urmează a intra în vigoare”, apreciază decanul Baroului Bucureşti.

Ion Ilie Iordăchescu consideră că articolul 276 din noul Cod Penal, potrivit căruia „fapta persoanei care pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”, este unul inoportun.

„Avocatul, jurnalistul, politicianul, inculpatul şi justiţiabilul pot fi traşi la răspundere penală şi pedepsiţi cu închisoare daca vor face vreun comentariu sau vor emite judecăţi de valoare, deoarece judecătorul sau organul de urmărire penală pot oricând să reclame că declaraţiile publice au fost ‘nereale’, fiind făcute cu scopul de a îi influenţa sau intimida”, este de Iordăchescu.

Avocatul a adăugat că textul de lege nu este conform cu garanţiile unui proces echitabil în instrumentarea unei cauze, în condiţiile în care se referă, în mod discreţionar, numai la persoanele indicate în cuprinsul acestui articol, fără să se aibă în vedere şi declaraţiile nereale făcute de magistraţi pe durata unei proceduri judiciare.

„Aprecierea caracterului ‘real’ sau ‘nereal’ al declaraţiei publice se face tot de către un organ al autorităţii publice, implicând o mare doză de probabilitate. Marginalizarea avocatului de către legiuitor, fără asigurarea unei protecţii reale a reputaţiei sale, impune includerea sa în conţinutul acestui text de lege, alături de magistrat”, a mai menţionat Ion Ilie Iordăchescu.

Decanul Baroului Bucureşti consideră, în acest context, că se impune revizuirea conţinutului acestui text de lege, în sensul exceptării avocatului din categoria persoanelor care fac declaraţii publice nereale cu privire la săvârşirea de către judecător sau de către organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea „respectivei cauze”.

„Sunt convins că adevăratele probleme vor apărea odată cu aplicarea acestor coduri. În acest sens, avocaţii consideră că unele reglementări pot obstrucţiona accesul la un proces echitabil odată cu schimbarea politicii penale în privinţa desfăşurării judecării procesului precum şi în privinţa căilor de atac în procedura penală. Recursul în casaţie fiind, în noua reglementare, cale extraordinară de atac, urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea în condiţiile legii a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile”, a conchis Ion Ilie Iordăchescu.

La rândul său, avocatul Cristian Ene a declarat, pentru MEDIAFAX, că amânarea intrării în vigoare a celor două coduri ar da posibilitatea instanţelor să se organizeze administrativ mai bine, având în vedere faptul că apar instituţii noi.

„Un termen util ar fi 1 iulie 2014, pentru a da posibilitatea instituţiilor să soluţioneze de îndată problemele de implementare a noilor prevederi pentru cei ce au hotărâri definitive cu executare şi care în lumina noilor coduri trebuie să fie eliberaţi”, a spus avocatul.

Potrivit lui Ene, în noile coduri apare judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv judecătorul de cameră preliminară, motiv pentru care vor fi necesare mai multe resurse umane pentru instanţe.

„Avocaţii vor profita de aceste probleme de implementare, însă important este cât vor suferi justiţiabilii”, a precizat Cristian Ene.

Şi avocatul Gheorghiţă Mateuţ spune că intrarea în vigoare a noilor coduri ar trebui amânată, adăugând că trebuie modificată „substanţial” procedura camerei preliminare, care trebuie să permită nu numai verificarea legalităţii, ci şi a temeiniciei probelor, similar cu alte legislaţii, pentru ca în instanţă să nu ajungă rechizitorii bazate pe probe insuficiente.

„De asemenea, trebuie să se asigure exercitarea funcţiei de judecător de cameră preliminară separat de judecătorul de fond, pentru că altfel, aşa cum este acum, instituţia riscă să fie complet ineficientă”, a precizat, pentru MEDIAFAX, avocatul Mateuţ.

Gheorghiţă Mateuţ subliniază şi că există multe formulări ambigue, care lasă loc de interpretări. Mai mult, el este de părere că numeroase texte se contrazic, ceea ce face dificilă sau uneori chiar imposibilă aplicarea lor.

„Din dorinţa legiuitorului de a obţine cu orice preţ scurtarea duratei procesului s-a omis esenţialul, şi anume calitatea actului de justiţie. Pe de altă parte, nici durata procesului nu poate fi garantată atât timp cât interpretările procedurilor pot conduce la confuzii în înţelegerea sensurilor acestora şi îngreunează aplicarea noilor proceduri”, subliniază apărătorul.

Noile coduri, mai susţine Mateuţ, va aduce „o modificare de viziune „asupra apărării, care va trebui să-şi adapteze strategiile în raport de noile reglementări ce fac din avocat „un subiect procesual distinct ce figurează între procuror şi părţi” şi întăresc rolul acestuia în procesul penal.

„Acest lucru se întâmplă din perspectiva necesităţii rezolvării unei dispute între apărare şi acuzare cu respectarea principiului egalităţii de şanse, în scopul aflării adevărului, în măsura în care acesta este necesar pentru soluţionarea justă a cauzei penale”, a mai spus Mateuţ.

Intrarea în vigoare a celor două coduri – penal şi de procedură penală – a stârnit un întreg val de reacţii, printre care şi din partea preşedinţiei. Printre reglementările reclamate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da posibilitea procurorilor să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.

În acest context, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va aproba săptămâna viitoare, miercuri, mici ajustări la Codul de procedură penală care vor clarifica şi problema interceptărilor, pe baza unei centralizări care va fi prezentată vineri pe site-ul Ministerului Justiţiei. Ponta a precizat că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale „faţă de fapte, şi nu faţă de persoane”.